Conducerea Rusiei speră că politica administrației Biden față de Rusia va semăna cu cea a președintelui Obama – dar este pregătită și pentru un scenariu mai puțin favorabil.
Vladimir Putin tace. Nu se grăbește defel să-l felicite pe Joe Biden pentru câștigarea alegerilor din America. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskow, a explicat că este vorba de renumărarea voturilor solicitată de președintele în exercițiu Donald Trump. Dar, desigur, nu despre asta este vorba de fapt.
Putin, obsedat să nu dea niciodată vreun semn de slăbiciune, îi arată lui Biden că, în ciuda sancțiunilor occidentale și a izolării internaționale, el nu se teme să rămână ferm pe poziție în fața noului "lider al lumii libere". Biden va fi al cincilea președinte american din timpul mandatelor lui Putin, primul fiind Bill Clinton.
Administrația Trump nu îl lasă pe Joe Biden să aibă acces la mesajele primite de la lideri străini
Putin are sentimente amestecate față de fostul vicepreședinte din vremea administrației Obama. Pe de o parte, Biden a fost unul din membrii administrației lui Barack Obama care nu și-a ascuns admirația față de Dmitri Medvedev, cel care i-a ținut locul lui Putin în funcția de șef de stat în perioada 2008-2012, și a sperat că Medvedev va concura pentru un al doilea mandat de președinte.
Putin nu uită - unii spun că nu iartă - astfel de ‘scăpări'.
Disprețul lui Putin pentru administrația Obama
Pe de altă parte, liderul rus a disprețuit pe față administrația Obama-Biden, pe care a considerat-o slabă și indecisă.
Aceasta s-a opus și a ezitat înainte de adoptarea în Congres a legii numite "Magnitsky Act", prin care pot fi sancționați politicieni și funcționari din lumea întreagă care încalcă drepturile omului. I-a permis lui Bashar al-Assad să folosească arme chimice împotriva civililor sirieni, ignorând astfel propriile sale ‘linii roșii', iar apoi a privit neputincioasă cum Rusia și-a trimis aviația militară în Siria pentru a-l salva pe dictatorul sirian.
Și mai importantă pentru Putin a fost reacția inițială reținută a lui Obama la anexarea Crimeii și, în fine, refuzul lui ferm de a înarma armata ucraineană. Administrația Trump a fost cea care a inversat această politică.
Deci Putin așteaptă acum să vadă dacă noua administrație Biden-Harris devine un fel de ‘Team Obama 3.0' sau adoptă o linie mai dură vizavi de Moscova. Probabil că își va da seama relativ repede de noua direcție.
Echipa lui Biden va fi nevoită în curând să intre în contact cu conducerea Rusiei, pentru a demara negocierile pe tema noului tratat strategic privind arsenalul nuclear, care să înlocuiască tratatul START-3 (semnat în 2011 de Obama și Medvedev). Moscova și Washingtonul discută acum extinderea cu un an a acestei înțelegeri.
Administrația Trump vrea ca și China, care își construiește în prezent un masiv arsenal nuclear, să devină parte a noului tratat atomic. Casa Albă insistă ca Putin să-l convingă pe "partenerul său strategic" Xi Jinping să se alăture negocierilor.
Va continua Biden pe aceeași linie sau va renunța la cooptarea Chinei? Decizia va semnaliza imediat Kremlinului și lumii întregi dacă noua administrație de la Washington va menține linia dură a republicanilor față de China. Este un lucru important pentru Putin, care devine tot mai adânc implicat cu Beijingul pe plan mondial.
Belarus, Nord Stream 2, Navalnîi
Mai sunt și alte subiecte în care Kremlinul va aștepta semnale de la președintele Biden: Belarus, otrăvirea lui Alexei Navalnîi și Europa, mai cu seamă Germania.
Va spori noua conducere a SUA presiunile asupra regimului Lukașenko? Din perspectiva lui Putin, poziția Americii față de Belarus va arăta dacă noul șef de stat american este dispus să se opună controlării de către Moscova a spațiului postsovietic, inclusiv a Ucrainei.
Va condamna Biden tentativa de asasinare a liderului opoziției ruse la fel cum a făcut-o UE? Putin crede că administrația Obama a sprijinit protestele de la Moscova din 2011-2012, în speranța că va împiedica astfel revenirea lui Putin la Kremlin.
Având în vedere obsesia Kremlinului pentru amenințarea "schimbărilor de regim", susținute de SUA, atitudinea lui Biden și a colaboratorilor săi față de Navalnîi este de importanță majoră pentru Putin.
La fel este și poziția administrației democrate față de proiectul energetic Nord Stream 2. Președintele Trump și Congresul american fac presiuni asupra cancelarului Angela Merkel pentru a abandona conducta de gaz aproape finalizată. Kremlinul vede proiectul ca pe un instrument de presiune economică împotriva Ucrainei, noua conductă urmând să lase Kievul fără o parte masivă din încasările pentru tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său. Berlinul a rezistat până acum presiunilor lui Trump.
Mai mulți politicieni europeni cred că Angela Merkel va ajunge mai ușor la un compromis cu Biden, dat fiind că președintele Trump este extrem de nepopular în rândul cancelariilor europene.
În acest caz, ar fi vorba de o lovitură serioasă pentru Putin. Dar întrebarea cheie aici este dacă Biden va aborda acest subiect sau îl va ignora.
Putin nu are prea mult de așteptat. Toate aceste întrebări vor primi răspuns la scurt timp după inaugurarea noului președinte american - cu condiția ca echipa lui Biden să nu se înece în problemele de politică internă și în luptele ideologice din Partidul Democrat.
O astfel de situație ar fi exact pe placul lui Vladimir Putin.
Konstantin Eggert
