Europa a încercat să-l flateze pe Trump și să ajungă la compromisuri cu el. N-a mers. Acum liderii trebuie să fie dispuși să ia atitudine împotriva președintelui american. Și trebuie să o facă rapid, pentru că, în caz contrar, noua alianță dintre Washington și Moscova va submina profund NATO și UE.
În sfârșit, Donald Trump a dat cărțile pe față. Măcar nu mai ascunde faptul că îl susține pe deplin pe Putin și războiul său de agresiune împotriva Ucrainei.
Încă de la începutul mandatului său, a oprit orice finanțare și livrare de armament către Ucraina, iar acum a blocat și ultima componentă: schimbul de informații. În același timp, el încearcă să stimuleze economia rusă, promovând exporturile de motorină ale Rusiei și căutând să oblige Europa să cumpere gaze rusești. Asta în timp ce îl acuză pe Volodimir Zelenski că nu vrea să pună capăt războiului.
În aceste condiții, Ucraina și Europa au acum o mare problemă: cum ar trebui să gestioneze relația cu un președinte american pro-rus? Problemele sunt numeroase și complexe. Cât de tranșante ar trebui să fie criticile lor? Ce domenii ar trebui să aibă prioritate? Cât de repede trebuie să acționeze?
Răspunsul general este că trebuie să acționeze foarte rapid, dar cât mai discret posibil, și să nu-și facă iluzii că l-ar putea convinge pe Trump, scrie Anders Åslund, cercetător principal în cadrul Stockholm Free World Forum și profesor asociat la Universitatea Georgetown, într-un articol publicat în Kyiv Post.
El își argumentează opinia cu un sfat înțelept pe care Chrystia Freeland – fost vicepremier și ministru al Comerțului în Canada – îl oferă în noua sa carte, „Unreliable Boyfriend” despre cum trebuie abordată relația cu Donald Trump: „Nu începe o confruntare, dar nici nu te da înapoi dintr-una”.
Cuvintele-cheie care au funcționat
Strategia politicienilor europeni a evoluat. Inițial, în 2025, mulți au încercat să-i intre în grații lui Trump și să fie prietenoși cu el, în special secretarul general al NATO, Mark Rutte, și prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni. Acum, însă, cu excepția lui Rutte, toți au renunțat la această abordare, deoarece, cu cât te pliezi mai mult pe dorințele lui Trump, cu atât el devine mai insuportabil.
În etapa următoare, în special după invitația scandaloasă a lui Trump adresată lui Putin de a vizita Alaska în august 2025, liderii europeni, împreună cu președintele Zelenski, au mers la Washington și au încercat să poarte discuții private cu Trump, evitând criticile publice. Se poate spune că au obținut anumite rezultate, însă nu și garanții de securitate din partea SUA pentru Ucraina.
Această experiență i-a descurajat să mai încerce o dată. Trump continuă pur și simplu să propage minciuni anti-ucrainene, mergând până acolo încât a votat, în trei rânduri în cadrul ONU, împotriva condamnării războiului de agresiune al Rusiei, notează Åslund.
Până în prezent, cel mai bun rezultat al diplomației UE în relația cu Trump a fost acordul din septembrie dintre SUA, Danemarca și Groenlanda, care reprezintă, în esență, o reînnoire a acordului americano-danez din 1951. Danemarca a reușit acest lucru acționând rapid, cu o unitate deplină, atât pe plan intern, cât și împreună cu aliații europeni, prin minarea pistelor de aterizare din Groenlanda și demonstrând că trupele europene erau pregătite să deschidă focul asupra invadatorilor americani.
Exploatarea ilegală a resurselor minerale din Groenlanda de către americani a fost astfel blocată. Cuvintele-cheie au fost: rapiditate, unitate și hotărâre.
Europa nu se mai poate baza pe America
În prezent, contactele dintre liderii europeni și Trump sunt minime. Toți evită să-l critice direct pe Trump, sperând să nu intre într-un schimb dur de replici cu acesta. Însă acest lucru nu este suficient.
Administrația Trump pregătește acum o ofensivă împotriva UE:
- Elon Musk și J.D. Vance au făcut deja campanie în favoarea partidului Alternativa pentru Germania.
- Anul viitor, în Europa vor avea loc numeroase alegeri naționale. Departamentul de Stat al SUA intenționează să aloce sume considerabile pentru a sprijini extrema dreaptă anti-UE, în special partidul Reuniunea Națională al lui Marine Le Pen, din Franța, și partidul Lege și Justiție, din Polonia.
Europa nu mai poate rămâne pasivă. De asemenea, nu mai poate pretinde că Statele Unite îi sunt aliate. SUA se comportă ca un inamic care sprijină Rusia, se opune Ucrainei și dorește distrugerea UE, subliniază Åslund.
Americanii tind să spună că SUA nu înseamnă doar un singur om, însă, în prezent, Trump dictează politica externă a SUA. Faptul că Partidul Republican controlează Congresul este irelevant. Acesta a pierdut luni întregi adoptând o lege lipsită de substanță privind sancțiunile împotriva Rusiei, pe care Trump a anulat-o printr-o simplă scrisoare. Chiar și un Congres dominat de democrați ar putea cu greu să oprească politica externă a acestui președinte, care nu respectă nicio lege.
Cea mai importantă reformă pe care o poate face NATO
În opinia cercetătorului, Trump a pus deja capăt rolului NATO ca forță de descurajare împotriva Rusiei, deși organizația continuă să existe.
Europa și Canada ar putea transforma NATO prin eliminarea, cât mai rapid posibil, a personalului și a elementelor americane din cadrul acesteia. Judecând după discuțiile actuale, informațiile obținute prin satelit par a fi un punct slab major pentru Europa. UE trebuie să dezvolte rapid aceste capacități de informații, în beneficiul Ucrainei și al său propriu, și trebuie să se înarmeze cât mai repede cu putință.
Cea mai importantă reformă a NATO ar fi includerea Ucrainei în Alianță cât mai curând, însă acest lucru se poate întâmpla doar după excluderea SUA, este de părere Anders Åslund.
Frontul din Ucraina reprezintă, la nivel mondial, cel mai important spațiu pentru inovații militare. Orice producător de armament care lipsește de aici va deveni, în scurt timp, perimat. Acest aspect oferă Ucrainei o pârghie de negociere semnificativă. Ucraina ar trebui să permită accesul doar acelor companii ale căror guverne pot oferi garanții ferme că nu vor sista brusc livrările.
UE nu mai are mult timp la dispoziție
Totodată, Europa nu poate accepta ca guvernul SUA să încerce să submineze UE, democrația și adevărul în Europa. Uniunea Europeană ar trebui să adopte o lege care să interzică finanțarea partidelor politice și a organizațiilor neguvernamentale de către state străine, așa cum a procedat deja în cazul Rusiei.
Platformele X și Meta au fost acuzate în repetate rânduri că intervin în alegerile din diverse țări prin intermediul algoritmilor lor care favorizează tabăra lui Trump. Datorită noii sale legislații digitale, UE are posibilitatea de a ține în frâu aceste excese și ar trebui să o facă.
Autorul remarcă faptul că trimișii lui Trump, oamenii de afaceri Jared Kushner și Steve Witkoff, par să-și fi petrecut cele mai recente întâlniri cu Putin și cu delegația oficială ucraineană discutând despre cum ar putea profita de pe urma activelor energetice rusești: activele Lukoil din străinătate și gazoductul Nord Stream 2.
Acesta este încă un semn că UE nu mai are mult timp la dispoziție. Dacă Marine Le Pen câștigă alegerile prezidențiale din Franța în aprilie anul viitor, unitatea UE s-ar putea evapora.
Uniunea Europeană trebuie să pună mâna pe cele 200 de miliarde de dolari blocați la banca Euroclear din Bruxelles, înainte ca Trump și Putin să facă acest lucru. Aceasta ar trebui să fie prioritatea principală pe agenda UE. Dacă aceste fonduri sunt oferite Ucrainei drept compensație pentru daunele provocate țării de către Rusia, Ucraina va dispune de finanțarea necesară pentru a câștiga războiul în această iarnă, subliniază cercetătorul.
T.D.
