O revoltă izbucnește în Kaliningrad, teritoriul rusesc aflat între Lituania și Polonia. Un grup de rebeli îl ia ostatic pe guvernator și pregătește trimiterea de tancuri și militari peste graniță, în Lituania, stat membru NATO. Scopul este să provoace un conflict care să oblige Moscova să intervină și să ducă, în cele din urmă, la un război între Rusia și Occident.
Nu este un conflict real, ci unul dintre scenariile testate săptămâna trecută, în cadrul unui exercițiu organizat la o universitate din Lituania.
Jurnaliștii Sky News au avut acces la simularea în care experți în securitate, profesori universitari și foști diplomați din Marea Britanie și din alte țări europene au interpretat rolurile autorităților ruse, ale rebelilor și ale statelor NATO.
Exercițiul a fost organizat de Centrul Internațional pentru Securitate Baltică, un institut de analiză în domeniul securității, în colaborare cu Universitatea de Management și Economie ISM din Lituania. Participanții au analizat trei scenarii de criză.
De ce au ales experții Kaliningradul
Edward Lucas, jurnalist britanic și specialist în Rusia, care a fondat centrul de analiză și a contribuit la organizarea exercițiului, spune că a vrut să schimbe perspectiva obișnuită.
Cele mai multe simulări militare pornesc de la ipoteza că Rusia atacă un stat NATO, iar aliații trebuie să decidă cum răspund. De această dată, experții au imaginat o criză care pune Moscova în dificultate și care ar putea scăpa de sub control.
Lucas consideră nerealiste scenariile în care armata rusă invadează statele baltice, iar NATO rămâne pasivă. „Aceste țări văd lucruri pe care noi nu le vedem. Aud lucruri pe care noi nu le auzim. Înțeleg lucruri pe care noi nu le înțelegem”, a explicat el, referindu-se la Lituania, Letonia și Estonia.
Potrivit expertului, statele baltice sunt extrem de vigilente, pregătite să lupte și au deja pe teritoriul lor aliați care ar interveni încă din primele minute ale unui atac. „Putin știe acest lucru”, a subliniat Lucas.
De aceea, organizatorii au vrut să analizeze nu atât amenințarea militară pe care Rusia o reprezintă pentru NATO, cât vulnerabilitatea propriului său teritoriu din Kaliningrad.
Un teritoriu rusesc tot mai vulnerabil
Kaliningradul are aproape un milion de locuitori și este separat geografic de restul Rusiei. Se învecinează cu Lituania și Polonia, ambele membre NATO, și are ieșire la Marea Baltică.
Regiunea a fost mult timp una dintre cele mai militarizate zone ale Rusiei. Însă, potrivit lui Edward Lucas, o parte importantă a trupelor și armamentului de acolo a fost trimisă pe frontul din Ucraina. În consecință, teritoriul ar fi acum mult mai slab apărat decât în trecut.
Moscova este însă extrem de sensibilă la orice amenințare la adresa Kaliningradului. În ultimele săptămâni, Kremlinul a avertizat că ar putea recurge inclusiv la arme nucleare dacă forțele NATO ar încerca să atace sau să amenințe regiunea.
Lituania și Polonia urmăresc atent și situația populației din Kaliningrad. Autoritățile celor două țări se tem că unii locuitori ar putea încerca să treacă granița pentru a evita o eventuală nouă mobilizare a civililor ruși pentru războiul din Ucraina.
Guvernul lituanian trimite deja trupe suplimentare pentru întărirea frontierei cu Kaliningradul, în eventualitatea unei asemenea situații.
Lecția exercițiului: deciziile trebuie luate foarte repede
La simulări a participat și Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO. Ea a contribuit la evaluarea deciziilor luate de participanți și a interpretat mai multe roluri, inclusiv pe cel al comandantului militar suprem al Alianței.
Pentru ea, cea mai importantă lecție a exercițiului a fost viteza cu care trebuie să reacționeze statele NATO în cazul unei crize. „Cea mai importantă concluzie pentru mine este cât de mult contează timpul, cât de important este să acționezi foarte repede și coordonat”, a declarat Oana Lungescu.
Oana Lungescu a explicat că, într-o situație reală, amenințările pot apărea aproape simultan, din direcții diferite, în timp ce informațiile disponibile sunt incomplete.
În aceste condiții, aliații trebuie să ia decizii dificile într-un interval foarte scurt. „Lucrurile se întâmplă cât ai clipi. Vin din direcții diferite. Informațiile sunt insuficiente și trebuie luate decizii complexe”, a explicat Lungescu.
Ea a subliniat că statele NATO trebuie să poată ajunge rapid la o decizie comună, să își mobilizeze forțele și să crească nivelul de pregătire militară, pentru a descuraja o agresiune și a împiedica agravarea unei crize.
G.P.
Primele imagini cu avioanele F-16 românești în timp ce doboară drone deasupra Mării Negre
Șansa de care poate profita Daniel Bîrligea în Serie A. Transferul care îl poate ajuta enorm
Horoscop zilnic: 19 octombrie
USR a decis în unanimitate să nu voteze Guvernul Luca Niculescu. Fritz acuză PSD că vrea să revină la risipa banilor publici și la protejarea privilegiilor
