Consultarea magistraților privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), anunțată de președintele Nicușor Dan, ar urma să se desfășoare după un mecanism similar votului prin corespondență, potrivit unor surse oficiale citate de News.
Concret, magistrații ar urma să primească, la instanțele unde activează, plicuri care conțin întrebarea referitoare la activitatea CSM. După completare, răspunsurile vor fi trimise către Administrația Prezidențială, fără ca identitatea celor care votează să fie făcută publică.
Sursele citate precizează că, în funcție de rezultatul consultării, decizia finală va fi una politică.
- Nicușor Dan și sistemul mafiot din Justiție
- De la Andrew Tate la Lia Savonea. De ce e nevoie de referendum intern și de o nouă schimbare a Legilor Justiției
Ce schimbări ar putea urma
În privința eventualelor modificări legislative, acestea ar putea viza mai multe aspecte reclamate de magistrați. Printre ele se numără modul de organizare a concursurilor, care ar trebui să elimine subiectivismul, dar și puterea foarte mare a șefilor de instanță. Această autoritate, considerată excesivă în prezent, ar urma să fie înlocuită cu un mecanism de decizie colectivă.
Întrebarea-cheie a referendumului
Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că va iniția, în luna ianuarie, un referendum în rândul corpului magistraților, cu o singură întrebare:
„CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”
Șeful statului a precizat că, în cazul în care concluzia va fi că CSM nu reprezintă interesul public, „CSM va pleca de urgență”.
- Nici procurorii CSM nu sunt de acord cu referendumul lui Nicușor Dan, dar fac o precizare: Și-ar depune mandatele, dacă asta vrea majoritatea alegătorilor
- Augustin Zegrean: Nu avem, spre regretul președintelui, referendum pe meserii. Nu știu cum s-au gândit cei de la Cotroceni să îl facă. Nu este posibil
Critici dure la adresa conducerii sistemului
Președintele a mai arătat că sesizările primite de la magistrați indică existența unei categorii de judecători – membri ai CSM și conduceri de instanțe – care nu ar acționa în interes public, ci în interesul propriului grup. În această logică, activitatea profesională a magistraților ar ajunge să depindă, de multe ori, de decizii discreționare luate de acest nucleu de putere.
Totodată, Nicușor Dan susține că inclusiv promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție s-ar fi făcut pe criterii de obediență față de grupul care conduce sistemul judiciar, și nu pe baza profesionalismului.