Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat după ce Departamentul de Stat al SUA a adresat observații critice la adresa justiției din România, într-un raport privind climatul investițional pentru 2024.
CSM a explicat că multe dintre aceste dificultăți derivă din cadrul legislativ și susținând că în ultimii ani au fost făcuți pași concreți pentru remedierea lor.
Ce reproșează raportul SUA
În raport se menționează câteva deficiențe din sistemul judiciar românesc:
- probleme legate de prescripția răspunderii penale;
- practică neunitară între instanțe;
- lipsa de specializare a magistraților pentru domenii legate de investiții;
- percepția ridicată asupra corupției;
- numeroase hotărâri nefavorabile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Răspunsul CSM
Într-un comunicat, CSM a opinat că unele probleme semnalate provin din legislație neclară, în special cu privire la prescripție:
- legile privind prescripția au fost declarate neconstituționale, ceea ce a generat confuzii și efecte asupra dosarelor care au intrat sub incidența acelor prevederi;
- noua legislație aduce clarificări, dar se aplică numai pentru situațiile născute după modificare - cazurile mai vechi rămân supuse reglementărilor anterioare.
În privința practicii neunitare, CSM afirmă că s-au pus în funcțiune mecanisme la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțelor și al Institutului Național al Magistraturii pentru armonizarea deciziilor. Deși există în continuare diferențe între instanțe, acestea s-ar fi redus semnificativ, mai ales la ultimul grad de jurisdicție.
Legat de specializarea magistraților, CSM precizează că în perioada 2024-2025 au fost organizate programe de formare profesională pe teme relevante, cum ar fi dreptul concurenței și proprietatea intelectuală.
Despre percepția corupției, raportul SUA citează sondaje Eurobarometru, potrivit cărora 71 % dintre investitori consideră că corupția reprezintă o problemă. CSM răspunde menționând că în 2025 acest procent ar fi coborât la 70 %, plasând România pe locul 15 din cele 27 de state UE, în categoria statelor cu percepție medie a corupției.
Referitor la CEDO, CSM arată că, în 2024, au fost înregistrate 3.850 de cereri împotriva României - cifra ridicată în termeni absoluți - dar raportat la populație poziția țării este mai modestă. România a fost parte în 169 de dosare, dintre care în 49 statul a fost condamnat, dar multe cazuri vizau condițiile din penitenciare, competența cărora ține de administrativ, nu de sistemul judiciar.
În încheiere, CSM reafirmă angajamentul său de a garanta independența justiției și profesionalismul magistraților.