Climatul investițional din România rămâne unul mixt, iar potențialii investitori ar trebui să efectueze verificări prealabile atunci când iau în considerare orice investiție, întrucât guvernele din această țară au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor, menționează Raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România.
Documentul enumeră mai multe provocări pe care le-ar putea întâmpina investitorii americani, de la desele modificări ale legislației și până la corupția ce afectează nu doar oficialii guvernamentali, ci și mediul de afaceri.
Observații din Raport referitoare la potențialul investițional și posibilele obstacole:
- Creșterea pe termen mediu a României va fi determinată de capacitatea sa de a absorbi fluxuri mari de fonduri UE. România este eligibilă pentru a primi până la 77 de miliarde de euro (aproximativ 87,92 miliarde de dolari) în finanțare UE până în 2030, inclusiv 28,5 miliarde de euro (aproximativ 32,5 miliarde de dolari) în granturi și împrumuturi din fondul „Next Generation EU” prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR) pentru perioada 2021-2027. Constrângerile birocratice asupra capacității administrative de a solicita fonduri UE, precum și de a absorbi și implementa proiecte finanțate de UE, pot diminua impactul PNRR.
- Companiile ar trebui să acționeze cu prudență, inclusiv consultând avocați competenți, atunci când iau în considerare o investiție în România. Guvernele din România au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor.
- În timp ce guvernul român continuă să înregistreze progrese în îndeplinirea obiectivelor necesare, implementarea reformelor și a măsurilor de investiții din PNNR se confruntă cu întârzieri semnificative.
- Raportul constată necesitatea de a aborda provocările legate de vulnerabilitățile macroeconomice, competitivitatea și deficitul de forță de muncă/competențe.
- Vânzarea participațiilor minoritare în întreprinderile de stat (ÎS) din sectoare cheie, precum producția și exploatarea energiei, au stagnat din 2014. Vânzarea de către societatea pe acțiuni Fondul Proprietatea a participației sale minoritare în producătorul de energie hidroelectrică controlat de stat Hidroelectrica a dat un impuls pieței de capital românești în 2023. În 2024 nu au avut loc privatizări.
- În timp ce societățile comerciale private utilizează controale interne, programe de etică și conformitate pentru a detecta și preveni mita, începând din 2017, guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și a recurs în repetate rânduri la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru a consolida bugetul.
- Guvernele succesive au slăbit aplicarea codului de guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat prin numirea de manageri interimari pe termen scurt pentru a ocoli cerințele de conducere prevăzute în codul de guvernanță corporativă. În martie 2024, în conformitate cu recomandările OCDE și angajamentele NRRP, guvernul român a lansat Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) pentru a monitoriza și evalua performanța întreprinderilor de stat pe baza legislației recent consolidate în materie de guvernanță corporativă. În februarie 2025, România a modificat legislația privind guvernanța corporativă pentru a răspunde recomandărilor OCDE și pentru a îndeplini criteriile de referință prevăzute în NRRP. Înainte de adoptarea legislației, sunt necesare consultări cu părțile interesate și evaluări de impact. Aceste cerințe au fost respectate în mod inegal, iar entitățile publice nu efectuează, în general, evaluări de impact.
- Schimbarea priorităților guvernului duce uneori la modificări rapide ale politicilor și legislației, ceea ce conduce la un climat de afaceri imprevizibil.
- Companiile cu capital străin pot achiziționa terenuri sau proprietăți necesare pentru îndeplinirea sau dezvoltarea obiectivelor companiei. În cazul dizolvării sau lichidării companiei, terenul trebuie vândut în termen de un an de la închidere și poate fi vândut numai unui cumpărător (cumpărători) care are dreptul legal de a achiziționa astfel de active. Investitorii pot achiziționa acțiuni în companii agricole care închiriază terenuri din domeniul public de la Agenția Națională pentru Terenuri. Cu toate acestea, legislația adoptată în toamna anului 2020 a impus restricții și limitări suplimentare privind achiziționarea de terenuri agricole de către investitori străini.
- România a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ceea ce privește implementarea înregistrării digitale a activelor imobiliare, inclusiv a terenurilor. Cu toate acestea, registrul cadastral al proprietăților este incomplet, iar informațiile inexacte și incomplete privind proprietatea asupra terenurilor continuă să reprezinte o provocare pentru investitori.
Citește articolul Raport al Departamentului de Stat al SUA referitor la climatul investițional din România: Guvernele au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor integral pe Curs de Guvernare.