România a început anul 2025 cu speranța că va depăși slăbiciunea economică din 2024. Creșterea a început să revină, fiind susținută de construcții, proiecte de infrastructură finanțate prin fonduri europene, rezultate mai bune în agricultură și o activitate mai intensă în sectorul serviciilor. Totuși, majoritatea prognozelor arată o creștere modestă.
Comisia Europeană a notat în luna mai că PIB-ul real al României ar putea crește cu doar 1,4% în 2025, iar în 2026 este așteptată o accelerare la 2,2%, dacă situația rămâne stabilă. Trecerea de la un model economic bazat pe consum spre unul orientat spre investiții a început, dar încă nu este suficient de puternică pentru a schimba direcția generală.
Cheltuielile rămân un factor important, dar trebuie să sprijine o creștere sustenabilă, nu doar episoade scurte.
Semnele unei creșteri a cheltuielilor interne
Chiar și cu prognoze mai slabe, puterea de cumpărare la nivel local a crescut în mai multe zone. Redresarea economică a României a dus la creșterea salariilor în anumite segmente ale sectorului public și în domenii private precum IT-ul sau logistica. Uniunea Europeană a observat o ușoară redresare în activitatea de retail și în consumul de servicii la începutul lui 2025.
Veniturile disponibile au crescut ușor, ceea ce a dus la o utilizare mai frecventă a serviciilor plătite. Un exemplu vizibil este în zona divertismentului digital. Gospodăriile au început să aloce mai mult timp și buget către abonamente online, platforme de conținut și servicii interactive.
O parte tot mai mare a acestui interes se îndreaptă spre platformele de jocuri online, care s-au extins în ultimii doi ani. În acest spațiu, platformele online cu jocuri de tip jackpot casino au devenit mai vizibile. Acestea permit accesul la diferite tipuri de jocuri direct de pe propriile dispozitive.
Creșterea acestor servicii reflectă o tendință observată și în alte state europene. Așa cum se arată în raportul UE din mai 2025, o scădere treptată a inflației ar putea susține și mai mult cheltuielile gospodăriilor românești până la mijlocul lui 2026.
Concentrarea treptată pe investiții
Deși consumul are încă un rol important în economie, România trebuie să se bazeze mai mult pe investiții. Comisia Europeană a explicat că ritmul creșterii pe termen lung depinde de modul în care evoluează investițiile publice și private. Construcțiile, în special cele rezidențiale și cele din infrastructură, au avut o contribuție relevantă în 2025 și pot continua să crească și în 2026.
Lucrările publice finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE au început să producă rezultate vizibile. În sectorul privat, apar semne că firmele românești încep să investească mai mult pentru a-și extinde activitatea. Datele UE arată că formarea brută de capital fix a avut o redresare moderată după scăderea din 2024.
Sectoarele axate pe export, cum sunt industria prelucrătoare și agricultura, se redresează mai lent. Totuși, relaxarea politicii monetare poate face finanțarea mai accesibilă. Acest lucru ar putea încuraja mai multe investiții private în a doua parte a lui 2025 și începutul lui 2026.
România comparativ cu restul Uniunii Europene
În vara lui 2025, România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri trimestriale ale PIB-ului din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Între aprilie și iunie, economia a crescut cu 1,2% față de trimestrul anterior. Acest rezultat a fost peste cel al Poloniei, Spaniei și Sloveniei și mult peste media UE de doar 0,2%.
La nivel național, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o creștere de 1,2% a PIB-ului, ajustată sezonier, în al doilea trimestru al anului 2025. Comparativ cu același trimestru din 2024, creșterea a fost de 2,1%. Deși aceste cifre sunt pe termen scurt, ele arată că economia are un anumit impuls intern.
Totuși, aceste date trebuie analizate în context. Creșterea este inegală între sectoare și regiuni. Dacă România dorește să mențină progresul în 2026, este necesar ca dezvoltarea să se răspândească mai uniform, nu doar în câteva zone de creștere temporară.
Cum ar putea influența factorii externi anul 2026
În prognoza de primăvară din 2025, UE a subliniat că pot apărea provocări legate mai ales de factori externi sau imprevizibili. Acestea pot include bariere comerciale, cerere slabă din afară și presiuni asupra bugetului public. Deși termenul „risc” apare des în rapoarte, multe dintre aceste scenarii sunt deja luate în calcul. Nu înseamnă neapărat că va urma o scădere bruscă.
Ce contează este dacă România poate păstra stabilitatea politică și să urmeze traiectoria bugetară planificată. Dacă aceste condiții se respectă, tranziția de la consum spre investiții ar putea continua fără întreruperi majore. Proiectele sprijinite de fonduri europene sunt așteptate să rămână în atenția autorităților.
Chiar și Fondul Monetar Internațional (FMI) a estimat în septembrie că PIB-ul României ar putea crește cu 1% în 2025 și cu 1,4% în 2026, deși sub estimările anterioare. Totuși, FMI a subliniat că o aplicare riguroasă a reformelor ar putea întări încrederea investitorilor și ar putea aduce rezultate mai bune decât cele anticipate.