Cel puţin cinci ţări de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, se grăbesc să solicite trupe americane pe teritoriul lor, după ce Donald Trump a declarat că va retrage 5.000 sau mai mulţi soldaţi din Germania.
Astfel, România, Polonia şi ţările baltice se străduiesc să-şi susţină cauza invocând sprijinul acordat războiului SUA împotriva Iranului, scrie marţi Politico.
Polonia, Estonia, Lituania, Letonia şi România şi-au exprimat interesul de a găzdui mai multe trupe americane, atât prin declaraţii publice, cât şi prin lobby privat.
Demersul vine după ce Trump a anunţat retragerea din Germania la începutul acestei luni, pe fondul unei dispute tot mai aprinse cu Berlinul - declanşată de comentariile cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora Teheranul ar fi „umilit” Washingtonul prin tacticile sale de negociere în războiul cu Iranul.
Ce spune Nicuşor Dan
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, că în mod evident România îşi doreşte oricât de mulţi soldaţi americani, însă în niciun fel de atitudine incorectă faţă de partenerii noştri europeni.
"Evident că România îşi doreşte oricât de mulţi soldaţi americani. Suntem cam la 1.500 în momentul acesta, după episodul de acum o lună şi jumătate. Avem baza militară de la Mihail Kogălniceanu, care este o investiţie etapizată, de 4 miliarde de euro, care a început şi care se va desfăşura în anii următori, însă în niciun fel de atitudine incorectă faţă de partenerii noştri europeni", a spus preşedintele Nicuşor Dan, în declaraţiile comune cu preşedintele Poloniei, la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a ţinut să precizeze că "este o decizie care ţine strict de Statele Unite ale Americii".
"În măsura în care domniile lor vor considera că pentru apărarea colectivă, pentru apărarea NATO, România este o gazdă bună, vom fi foarte fericiţi să o facem", a subliniat şeful statului.
Ce spune Ministerul Apărării
„Cred cu tărie că este necesară o prezenţă americană mai puternică pe flancul estic… am saluta o prezenţă permanentă a SUA pe teritoriul nostru”, a declarat pentru Politico Sorin Moldovan, adjunct al ministrului Apărării din România, care îşi încheie mandatul. „România şi-a demonstrat în mod constant angajamentul faţă de Parteneriatul strategic cu SUA şi s-a dovedit a fi un partener de încredere”, dă el asigurări.
„Avem nevoie de mai multe trupe”, a confirmat şi ministrul Radu Miruţă, jurnaliştilor prezenţi la reuniunea miniştrilor apărării din cadrul Consiliului Afaceri Externe.
El nu este singurul care a făcut un apel public. Săptămâna trecută, atât preşedintele polonez Karol Nawrocki, cât şi omologul său lituanian Gitanas Nausėda au declarat că ar fi dispuşi să găzduiască mai multe trupe americane pe teritoriul lor. Ministrul leton al Afacerilor Externe, Baiba Braže, a reiterat ideea luni.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Estonia a declarat că ţara sa „apreciază foarte mult contribuţia SUA şi susţine extinderea prezenţei americane pentru a asigura o descurajare şi o apărare solide în întreaga regiune baltică”.
Aliaţii de pe flancul estic, dintre care mulţi se învecinează cu Rusia, au considerat SUA – şi trupele americane de pe teritoriul lor – drept principalul garant al securităţii şi factor de descurajare împotriva unei Moscove revanşarde, cu atât mai mult de când a început invazia pe scară largă a Ucrainei. Acesta este unul dintre motivele pentru care au fost reţinuţi în criticile la adresa lui Trump şi au susţinut războiul din Iran, precizează Politico.
Pentagonul nu a luat încă o decizie finală cu privire la trupele din Germania care vor fi afectate de reducere, potrivit unui oficial american, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber. De asemenea, nu este clar dacă aceste trupe se vor muta într-o altă ţară europeană sau vor fi trimise acasă.
Însă ţările NATO de la graniţa cu Rusia au profitat deja de această posibilitate, valorificând faptul că se află în continuare în graţiile lui Trump datorită cheltuielilor ridicate pentru apărare şi sprijinului acordat efortului de război al SUA - atât prin declaraţii publice, cât şi prin acces în mare parte neîngrădit la bazele lor militare.
Toate cele cinci ţări găzduiau o prezenţă modestă de soldaţi americani în martie, potrivit datelor oficiale.
Manevre secrete
Apelurile publice ale liderilor au fost completate de manevre ascunse. Cel puţin o delegaţie a unei ţări aliate l-a abordat pe ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, pentru a-şi prezenta argumentele direct, potrivit unui diplomat de rang înalt al alianţei. Există o „fereastră de oportunitate”, au spus ei.
Pe hârtie, strategia pare să funcţioneze. Sâmbătă, Trump le-a spus reporterilor că „ar putea” să mute trupele americane în Polonia. „Am o relaţie excelentă cu preşedintele”, a spus el, „aşa că este posibil”.
Dar realităţile politice de pe teren ar putea sta în cale. Prim-ministrul polonez Donald Tusk, adversarul politic al preşedintelui Nawrocki, a avertizat săptămâna trecută că Polonia nu ar trebui să „fure” trupe de la aliaţi.
El a adăugat că Varşovia ar profita de „orice oportunitate” pentru a creşte prezenţa SUA pe teritoriul său, dar nu ar permite ca ţara să fie folosită pentru a distruge unitatea europeană. Tusk şi Nawrocki sunt în conflict pe mai multe teme şi îşi contrazic frecvent opiniile politice în public, precizează Politico.
Deşi autorităţile locale din oraşele germane care găzduiesc trupe americane ar prefera ca soldaţii să rămână din motive economice, este puţin probabil ca guvernul să se opună unei prezenţe americane mai mari la graniţa cu Rusia ca măsură de descurajare, potrivit unui oficial german. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării german a refuzat să comenteze.
Cu toate acestea, o rotaţie ar putea fi dificil de realizat în practică. Nu toate ţările de pe linia frontului sunt capabile, din punct de vedere practic, să găzduiască 5.000 de soldaţi în plus, a spus Jennifer Kavanagh, directoarea departamentului de analiză militară la grupul de reflecţie Defense Priorities.
Polonia şi România dispun de capacitatea necesară pentru a găzdui mai mulţi soldaţi, cu îmbunătăţiri minore ale infrastructurii, dar „în ţările baltice, spaţiul este mai limitat şi ar fi probabil necesare unele lucrări suplimentare de planificare şi construcţie”, a arătat ea.
Dar cuvintele lui Trump nu s-au concretizat încă în acţiuni. „Până acum, americanii nu ne-au abordat cu privire la vreo schimbare a poziţiei”, a spus un înalt oficial al apărării dintr-o ţară de pe flancul estic.
Mutarea soldaţilor s-ar putea lovi, de asemenea, de realităţile politice din interiorul guvernului SUA, care a presat în repetate rânduri Europa să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, a adăugat Kavanagh. „Mutarea forţelor spre Est este incompatibilă cu viziunea administraţiei Trump şi cu aşteptarea ca Europa să preia controlul asupra apărării sale convenţionale”, a conchis ea.
Ucraina a inclus România pe lista statelor cu care acceptă dubla cetățenie
Horoscopul săptămânii 11 - 17 mai
Sorana Cîrstea, tot mai sus în clasamentul WTA: Locul pe care a ajuns după calificarea în sferturi la Roma
Kelemen Hunor a vorbit cu Grindeanu. Ce spune despre o nouă nominalizare Bolojan: Haide să fim serioși. De unde să ai 233 de voturi?
