Decizia administrației Trump de a retrage aproximativ 5.000 de militari americani din Germania a fost interpretată de presa internațională ca un nou semnal de deteriorare a relației transatlantice și ca o lovitură dată coeziunii NATO, într-un moment în care Europa este deja tensionată de războiul din Ucraina, conflictul dintre SUA-Israel și Iran și disputele comerciale cu Washingtonul.
Reacțiile au venit atât din Europa, unde liderii politici cer mai multă autonomie militară, cât și din SUA, unde inclusiv republicani de rang înalt avertizează că retragerea trupelor poate slăbi descurajarea în fața Rusiei.
Trump spune că retragerea va merge „mult mai departe” de 5.000 de militari
Pentagonul a anunțat că Statele Unite vor retrage aproximativ 5.000 de militari din Germania în următoarele 6-12 luni. Purtătorul de cuvânt Sean Parnell a spus că decizia vine după o analiză a posturii militare americane în Europa și a „condițiilor din teren”, potrivit Breaking Defense.
La scurt timp după anunț, Donald Trump a sugerat că reducerea prezenței americane în Germania va fi mult mai mare. Întrebat de jurnaliști de ce retrage trupele, Trump a răspuns că SUA vor reduce „mult” prezența militară și că tăierile vor merge „mult mai departe” decât cei 5.000 de militari anunțați inițial, relatează AP și Euronews.
The Guardian scrie că decizia vine după o dispută între Washington și Berlin privind războiul cu Iranul. Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Statele Unite sunt „umilite” de Iran, iar un oficial de la Pentagon, citat sub anonimat, a descris retorica germană drept „inadecvată și neconstructivă”.
Germania încearcă să tempereze criza, dar cere Europei să se apere mai mult
Guvernul german a încercat să prezinte retragerea ca pe o decizie gestionabilă, dar mesajul politic a fost clar: Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat, citat de Reuters, că reducerea prezenței americane trebuie să fie un impuls pentru consolidarea apărării europene. În același timp, el a subliniat că prezența trupelor americane în Germania este benefică atât pentru securitatea europeană, cât și pentru Statele Unite.
Germania este cea mai importantă bază europeană a armatei americane. Reuters notează că țara găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani, dar și infrastructură esențială pentru operațiunile SUA și NATO, inclusiv baze, centre logistice și facilități medicale militare.
NATO cere clarificări: Alianța încearcă să înțeleagă amploarea deciziei
NATO încearcă să „înțeleagă detaliile” deciziei americane, scrie The Guardian. Potrivit publicației, Alianța vrea să afle dacă retragerea va afecta doar trupele staționate în Germania sau dacă este începutul unei repoziționări mai ample a forțelor americane din Europa.
Informația este importantă deoarece Germania nu este doar un stat gazdă, ci și un nod operațional pentru apărarea Europei. The Guardian scrie că retragerea ar putea afecta o brigadă de luptă și ar putea duce și la anularea desfășurării unor sisteme de artilerie cu rază lungă.
Al Jazeera a relatat, la rândul său, că NATO evaluează implicațiile retragerii, pe fondul tensiunilor dintre SUA și aliații europeni privind războiul cu Iranul și refuzul unor state europene de a participa la operațiunile americane.
Donald Tusk: NATO se „dezintegrează” din interior
Una dintre cele mai dure reacții europene a venit din Polonia. Premierul Donald Tusk a avertizat că principala amenințare pentru comunitatea transatlantică nu vine din exterior, ci din interiorul Alianței.
„Cea mai mare amenințare pentru comunitatea transatlantică nu sunt dușmanii săi externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre”, a scris Tusk pe X, potrivit The Independent.
Declarația lui Tusk este semnificativă deoarece Polonia este unul dintre cei mai puternici susținători ai prezenței militare americane în Europa și una dintre țările cele mai îngrijorate de amenințarea Rusiei.
Republicani americani critică decizia: trupele nu ar trebui scoase din Europa
Decizia a provocat îngrijorare și în Statele Unite. Reuters relatează că doi republicani de rang înalt au criticat retragerea și au avertizat că militarii americani nu ar trebui scoși din Europa.
The Guardian scrie că reacția din Congres este legată de temerea că retragerea a fost decisă fără suficientă transparență, fără consultarea adecvată a aliaților și fără o analiză clară a impactului asupra descurajării Rusiei.
Pentru o parte a establishmentului republican de securitate, Germania rămâne esențială pentru capacitatea SUA de a proiecta forță în Europa, Orientul Mijlociu și Africa. De aceea, reducerea trupelor nu este văzută doar ca o dispută cu Berlinul, ci ca o posibilă slăbire a arhitecturii militare americane în regiune.
The Wall Street Journal: problema mai mare nu sunt cei 5.000 de militari, ci ruptura strategică
The Wall Street Journal notează că, pentru oficialii germani, retragerea celor 5.000 de militari este în mare parte simbolică, dar problema reală este ruptura tot mai mare dintre Statele Unite și Europa. Publicația scrie că decizia vine pe fondul tarifelor impuse de Trump, al tensiunilor privind Iranul și al incertitudinii legate de angajamentele americane față de NATO.
WSJ subliniază și un alt element important: renunțarea la planurile americane de a desfășura rachete avansate în Germania, inclusiv sisteme Tomahawk și hipersonice, ar putea avea un impact mai mare asupra apărării NATO decât retragerea numerică a trupelor.
În opinia WSJ, Germania și Europa se confruntă cu o problemă mai largă: cum își construiesc apărarea într-un moment în care sprijinul american devine mai imprevizibil, iar Washingtonul își mută atenția spre alte priorități, inclusiv Orientul Mijlociu și Indo-Pacific.
Reuters: retragerea readuce prezența SUA spre nivelul de dinaintea invaziei Rusiei
Reuters scrie că retragerea celor 5.000 de militari ar duce prezența americană din Germania mai aproape de nivelurile de dinainte de 2022, înainte ca invazia rusă la scară largă în Ucraina să determine administrația Biden să întărească flancul european.
Agenția notează că decizia a fost anunțată într-un moment de tensiune între Trump și aliații europeni, inclusiv pe fondul nemulțumirii președintelui american față de faptul că unele state NATO nu au sprijinit operațiunile SUA în conflictul cu Iranul.
Reuters mai scrie că Trump ia în calcul și posibile retrageri din alte state europene, inclusiv Italia și Spania, după ce acestea au refuzat să sprijine anumite operațiuni americane în legătură cu Strâmtoarea Ormuz.
The Guardian: decizia poate slăbi descurajarea Rusiei
The Guardian plasează decizia în contextul mai larg al relațiilor tot mai tensionate dintre Trump și aliații europeni. Publicația notează că NATO și mai mulți politicieni americani sunt preocupați de efectul retragerii asupra capacității de descurajare a Rusiei.
În același timp, publicația amintește că reducerea trupelor americane din Germania vine după luni de tensiuni, inclusiv amenințările administrației Trump privind Groenlanda, disputele comerciale și operațiunile SUA-Israel împotriva Iranului.
Ce semnal transmite decizia
Comentariile din presa internațională converg spre aceeași idee: retragerea a 5.000 de militari nu este, în sine, o schimbare militară imposibil de compensat, dar are o greutate politică majoră.
Pentru Europa, mesajul este că securitatea continentului nu mai poate fi construită pe certitudinea unui angajament american stabil. Pentru NATO, riscul este ca deciziile unilaterale ale Washingtonului să slăbească încrederea între aliați. Pentru Rusia, o astfel de divizare poate fi interpretată ca un semn de vulnerabilitate occidentală.
Pentru administrația Trump, decizia pare să fie și un instrument de presiune asupra aliaților europeni: dacă nu susțin prioritățile americane, inclusiv în Orientul Mijlociu, prezența militară a SUA în Europa poate fi redusă.
Cert este că cei 5.000 de militari retrași sunt doar începutul problemei. Întrebarea mai mare este dacă Europa se află în fața unei reduceri punctuale sau a unei schimbări de direcție în politica americană față de NATO.
