CCR: Carantina și izolarea nu se pot decide prin ordin de ministru. Starea de alertă poate fi prelungită fără acord de la Parlament

CCR: Carantina și izolarea nu se pot decide prin ordin de ministru. Starea de alertă poate fi prelungită fără acord de la Parlament

Curtea Constituţională a decis, joi, ca nu a fost constituțional modul în care s-a decis carantinarea sau izolarea la domiciliu a celor care intrau în țară venind din zone puternic afectate de COVID-19. Mai exact, spun magistrații CCR, măsura nu putea fi impusă prin ordin de ministru.

Cu unanimitate de voturi, CCR a admis ca al 1 al art. 8 din OUG 11/2020 e neconstituțional. Acesta stabilea că, ”dacă exista un risc iminent pentru sănătatea publică, cu respectarea Regulamentului sanitar internațional (2005), la propunerea Grupului tehnic de experți ai Ministerului Sănătății, ministrul Sănătății instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor”.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Cu majoritate de voturi a fost admisă și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

”Pentru pronunțarea soluțiilor de admitere, Curtea a constatat că dispozițiile art.25 alin.(2) teza a doua („precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii”) din Legea nr.95/2006 și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție și afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale”

decizia CCR.

Starea de alertă se impune fără Parlament

În schimb, starea de alertă putea fi prelungită fără să fie nevoie de aprobarea Parlamentului.

Judecătorii Curții spun ca Legislativul nu poate decide asupra Hotărârii privind starea de alertă:

”- Parlamentul cumulează funcțiile legislativă și executivă, cu consecința încălcării principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituție;

– Se denaturează regimul juridic al hotărârilor de Guvern, ca acte de executare a legii, cu consecința încălcării art.108 din Constituție;

– Se creează un regim juridic confuz al hotărârilor de Guvern, de natură să ridice problema exceptării acestora de la controlul judecătoresc, cu consecința încălcării prevederilor art.21, art.52 și art.126 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar”.

CCR

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, care a sesizat Curtea Constituțională.

O primă reacție din partea Guvernului a venit deja de la purtătorul de cuvânt Ionel Dancă, acesta atacând PSD și Avocatul Poporului. Ulterior, ministrul Sănătății Nelu Tătaru a spus că așteaptă motivarea CCR și că, până atunci, se va acționa ”conform conduitei caracteristice fiecărui stadiu de boală”.

Primele reacții din Guvernul Orban după deciziile CCR

Ședința CCR, ținută pe videoconferință

Ședința a început la ora 09:00 și primul punct al ordinii de zi a fost ”Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (4), art. 65 lit. s), ş), art. 66 lit. a), b) şi c) şi art. 67 alin. (2) lit. b) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19”.

Şedinţa publică de judecată s-a desfăşurat în sistem videoconferinţă, în sală fiind prezenţi doar preşedintele CCR, Valer Dorneanu, doi magistraţi asistenţi, precum şi reprezentantul Avocatului Poporului şi cel al Ministerului Public. După jumătate de oră, magistrații au rămas în pronunțare.

Sesizarea privind starea de alertă

Sesizarea privind starea de alertă a fost depusă în 3 iunie de către Avocatul Poporului. 

Instituţia a transmis atunci că ”dispoziţiile menţionate sunt neconstituţionale, întrucât, prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă, se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, deoarece o asemenea intervenţie a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituţională”. 

”De asemenea, critica de neconstituţionalitate se referă şi la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul.

Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului, Parlamentul a convertit natura juridică tradiţională de act administrativ normativ a hotărârii de guvern într-un document politic ce vizează exclusiv raportul constituţional dintre Parlament şi Guvern”, a mai transmis Avocatul Poporului.

Iniţial, termenul de judecată a fost stabilit pentru 9 iulie, însă a fost devansat. 

Sesizarea privind carantina și izolarea celor care intră în țară

De asemenea, Curtea Constituţională a dezbătut ”excepţia de neconstituţionalitate a disp. art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi ale art.8 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei”. 

Art.8 al ordonanței de urgență 11/2020, stabilește că, ”dacă exista un risc iminent pentru sănătatea publică, cu respectarea Regulamentului sanitar internațional (2005), la propunerea Grupului tehnic de experți ai Ministerului Sănătății, ministrul Sănătății instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor”.

Totodată, Al. 2 al acestui articol stabilește ca, ”în funcție de evoluția situației epidemiologice, Ministerul Sănătății stabilește și actualizează zonele afectate și perioada de carantinare obligatorie și alte măsuri necesare prin emiterea de instrucțiuni”.

Restul alineatelor acestui articol se referă la ce ministere suportă cheltuielile, cum sunt plătiți bugetarii care trebuie să presteze ore suplimentare sau cine face triajul la punctele de frontieră.

Sesizarea a fost depusă în 27 mai de către Avocatul Poporului.

”Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile menţionate sunt neconstituţionale, în măsura în care permit dispunerea unor măsuri de restrângere a exerciţiului libertăţii individuale, prin acte administrative (ordine) emise de organe administrative (Ministrul Sănătăţii)”, a anunţat atunci instituţia.

Termenul iniţial a fost stabilit pentru 14 iulie, fiind devansat și acesta.