Fostul președinte al României, Traian Băsescu, susține că principalele concluzii ale Summitului B9 de la București nu aduc elemente spectaculoase noi, însă transmit un mesaj politic important privind unitatea europeană și rolul strategic al regiunii arctice.
Comentând declarația finală adoptată miercuri de liderii reuniți la București, Băsescu a spus că „Groenlanda nu-i de dat”, interpretând formularea privind cooperarea de la Marea Baltică până în regiunile arctice drept un semnal adresat inclusiv Statelor Unite.
"Concluziile summit-ului reflectă dezbaterile de până la summit, deci nimic nou sub soare. Mi s-a părut - şi aş vrea să citez un lucru extrem de important din concluziile summit-ului, probabil cel mai important, că în rest sunt poveşti vechi pe care le ventilăm de ani de zile. «Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securităţii şi apărării pe întreg flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică comună de la Marea Neagră la Marea Baltică şi până în regiunile nordice şi arctice». Deci, exact interesul major al Statelor Unite. Dar suntem şi noi interesaţi - îi spunem acum - şi Groenlanda nu-i de dat. Ăsta e un mesaj, că europenii sunt strânşi în jurul zonei arctice şi a nordului", a declarat Traian Băsescu, la TVR Info.
„Europa se poate apăra singură”
Fostul șef al statului a respins ideea că Europa ar fi incapabilă să își asigure singură apărarea în fața Rusiei și a insistat asupra diferenței de resurse și populație dintre cele două părți.
„Toţi spun că Europa nu se poate apăra, pericolul sunt ruşii şi nu ne putem apăra. Păi noi, europeni, suntem 450 de milioane, iar ruşii 140. Suntem de vreo două ori, aproape trei ori mai mulţi decât ruşii. Mai punem că avem o tehnologie mult mai avansată decât a ruşilor”, a afirmat Traian Băsescu.
El consideră că majorarea cheltuielilor europene pentru apărare și conceptul pe care l-a numit „NATO 3.0” ar putea permite Europei să își garanteze singură securitatea în următorii ani.
„Vom ajunge în 5-7 ani să ne garantăm securitatea. Nu o mai fac americanii, o facem noi pentru noi”, a spus fostul președinte.
Sateliți, drone și tehnologie militară
Băsescu a susținut că Europa trebuie să investească rapid în tehnologie militară modernă, inclusiv în sateliți pentru informații și sisteme adaptate noilor tipuri de război.
„Trebuie să lansăm sateliții pentru informații și să investim în echipamente de ultimă generație”, a spus el, adăugând că războiul din Ucraina a schimbat radical relevanța unor arme clasice.
„În fața unei drone, ori un tanc Abrams, ori unul românesc face tot atâtea parale. Trebuie să avem o gândire elastică”, a afirmat fostul șef al statului.
Acesta a recunoscut însă că Europa rămâne vulnerabilă în raport cu Rusia în ceea ce privește arsenalul nuclear. „Unde avem probleme – arsenalul nuclear. Europa nu are un arsenal nuclear pe măsura arsenalului Federației Ruse”, a avertizat Băsescu.
Mesaj pentru România
Fostul președinte a pledat pentru menținerea parteneriatului strategic cu Statele Unite, dar și pentru o relație mai apropiată cu aliații europeni, în special Franța și Turcia.
„România face tot ce e omenește posibil să încheie un parteneriat cu SUA. Dar noi ne-am născut aici, în Europa”, a declarat Băsescu, adăugând că prezența militară americană implică și costuri importante.
El s-a declarat surprins de reticența unei părți a opiniei publice românești față de prezența militară franceză. „Nu știu de ce respingem ideea francezilor în România. Totdeauna am fost ajutați de francezi, în istorie. Nu avem de ce să fugim de francezi”, a spus fostul președinte.
În același timp, acesta a insistat asupra importanței cooperării dintre România, Polonia și Turcia pentru securitatea Mării Negre. „Marea Neagră poate fi controlată doar alături de Turcia. Turcia are capacitatea militară și navală de a ține echilibrul în Marea Neagră”, a afirmat Băsescu.
Ungaria s-a abținut de la declarația finală
Declarația comună adoptată la Summitul B9 și al aliaților nordici de la București arată că Rusia „este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa securității NATO.
Documentul reafirmă sprijinul pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Ungaria nu a semnat însă declarația comună, motivând că nu avea încă un guvern învestit în momentul negocierilor pe text. A transmis că adoptă o „abținere constructivă”, descrisă drept „un pas înainte” față de pozițiile anterioare de respingere.
Șah mat în Iran
Reguli noi pentru firmele care distribuie dividende și dau împrumuturi acționarilor. Amenzile pot ajunge la 300.000 de lei
Sorana Cîrstea se califică în semifinale la Roma după un meci de zile mari
Zeci de milioane de euro, subvenția României către producătorii chinezi de mașini electrice - Procent record de 16,5% din bugetul Rabla Plus în 2025
