Cea mai mare scurgere de date din istoria R. Moldova a avut loc în perioada 19 – 27 octombrie. Au fost atacate sistemele guvernamentale, iar datele a aproximativ o treime din populație au ajuns în mâinile hackerilor.
Autoritățile de la Chișinău au comunicat public despre atacul cibernetic abia sâmbătă seară, 24 octombrie, la scurt timp după ce Poliția a anunțat că a împiedicat un plan de destabilizare a țării, cu incendierea principalelor instituții de stat.
În primul său comunicat, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) menționa că incidentul de securitate cibernetică s-a produs în noaptea de 22 octombrie. Autoritatea dădea asigurări chiar în prima propoziție din primul comunicat că „atacul cibernetic asupra serviciilor publice digitale a fost blocat, iar investigația continuă”.
Reacții tardive la 11 milioane de solicitări de accesare
Din al doilea comunicat al instituției aflăm însă că atacul a fost blocat abia pe 23 octombrie, la ora 11.30. Acesta a vizat o serie de servicii publice digitale ale statului, fiind înregistrate aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare.
Scopul: obținerea datelor cu caracter personal. Atacatorii au vizat un milion de coduri de identificare, reușind să extragă datele personale a peste 750.000 de cetățeni - o treime din populația Moldovei.
82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare au fost deconectate de către autorități, pentru a opri scurgerea de date.
Pe 25 octombrie, tot noaptea, a avut loc al doilea atac asupra sistemelor guvernamentale moldovenești. AGE susține că și acesta a fost blocat. Iar al treilea atac s-a produs pe 27 octombrie, în jurul orei 7.00, fiind înregistrate „noi tentative de extragere a datelor, fără succes”.
Numai că marți, 27 octombrie, cetățenii au început să semnaleze pe rețelele de socializare că datele lor personale din aplicația EVO (aplicație guvernamentală prin care cetățenii au, într-un singur loc, toate actele digitale și serviciile publice) au fost accesate neautorizat. În al doilea comunicat, AGE a recunoscut că „atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare, apoi au folosit datele obținute pentru extrageri suplimentare”.
Ce date au obținut atacatorii?
Hackerii au obținut acces la datele de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre legăturile de rudenie ale persoanei, informațiile medicale, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, litigii, vehicule și companii deținute sau administrate, proprietăți, informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale, credite, istoricul plăților Mpay, numărul de telefon și adresa de email.
Autoritățile dau asigurări că nu în toate cele 750.000 de cazuri atacatorii au obținut acces la aceste date, ci doar la codul numeric personal, și că informațiile compromise nu permit, în mod direct, golirea conturilor bancare sau transferul proprietăților, dar pot fi utilizate pentru înșelătorii telefonice și fraude financiare.
Adică datele furate pot fi folosite de persoane rău intenționate care se prezintă drept reprezentanți ai băncilor sau ai instituțiilor publice și solicită bani, parole, coduri de autentificare ori confirmarea unor operațiuni.
AGE susține că nu au fost afectate informațiile cu privire la cardurile bancare, deoarece plățile cu cardul prin MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platforma guvernamentală nu stochează aceste informații sensibile.
În plus, simpla cunoaștere a unui IBAN nu permite accesarea contului bancar sau efectuarea de transferuri neautorizate. IBAN-ul este folosit în mod obișnuit pentru încasări și transferuri, inclusiv donații.
De asemenea, investigațiile nu au identificat modificări neautorizate ale datelor din registrele de stat. Accesarea informațiilor despre un bun imobil sau o companie nu echivalează cu transferul dreptului de proprietate.
Șefa Agenției de Guvernare Electronică a demisionat
Premierul Vasile Tofan a lăsat să se înțeleagă că atacuri cibernetice similare mai pot avea loc. „Trăim într-o epocă în care avem și vom avea tot mai multe astfel de incidente. Este o realitate pe care nu putem să o ignorăm. Cu ascensiunea puterii de procesare a inteligenței artificiale, vulnerabilități care nu pot fi identificate de oameni pot fi identificate de capacitatea de procesare a algoritmilor de inteligență artificială. De asta, apărarea cibernetică va rămâne o prioritate. Este o prioritate a tuturor țărilor UE”, a reacționat prim-ministrul Tofan.
Miercuri, șefa Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Anunțul a fost făcut în debutul ședinței de miercuri a Guvernului. Interimatul funcției va fi asigurat de Artiom Cociu.
După ce a făcut acest anunț, Vasile Tofan a spus că este nevoie de o schimbare în activitatea instituției. „Am convenit ca ea (Nicoleta Colomeeț – n.red.) să se retragă din funcție. Trebuie să înclinăm balanța nu spre popularizare, ci spre securizare.
Țara noastră e ținta unor atacuri cibernetice coordonate și de amploare. Nu vorbim de un caz izolat. Avem indicii de o campanie mai largă cu implicarea unor actori statali străini. Serviciile competente investighează, inclusiv implicarea lor în incidentul recent”, a precizat premierul.
Rusia atacă constant infrastructura digitală a R. Moldova încă din 2024
Până acum, Republica Moldova a rezistat mai multor atacuri cibernetice de amploare. Apogeul a fost atins în perioada electorală din 2024 și 2025, când Federația Rusă a încercat prin toate mijloacele, fără succes, să deturneze rezultatul alegerilor și al referendumului pro-UE.
De exemplu, infrastructura digitală a Comisiei Electorale Centrale din Moldova a fost vizată de peste un miliard de tentative de atac cibernetic în ziua alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Scopul a fost destabilizarea scrutinului și discreditarea proceselor democratice.
Datorită vigilenței și progreselor înregistrate în ultimii ani, Republica Moldova a fost prezentată frecvent în cadrul forurilor internaționale și în presa internațională de specialitate ca un exemplu de digitalizare și guvernare electronică. Moldova a obținut chiar și premii internaționale în acest sens.
Deocamdată nu există informații oficiale care să confirme că în spatele acestui nou atac cibernetic masiv asupra Republicii Moldova ar sta Federația Rusă. Investigațiile în desfășurare indică însă că această ipoteză s-ar putea confirma.
