Vulturul încoronat și cei doi grifoni care au dominat timp de 75 de ani centrul Bucureștiului au revenit sâmbătă dimineață pe Palatul Universității, după ce ansamblul original fusese distrus în timpul bombardamentelor din aprilie 1944.
Cele trei sculpturi din bronz, cu o greutate totală de 1,6 tone, au fost ridicate și montate pe frontonul clădirii începând cu ora 7:45, în cadrul amplului proiect de consolidare și restaurare a Palatului Universității.
Vulturul cântărește aproximativ o tonă, iar fiecare dintre cei doi grifoni are în jur de 300 de kilograme. Lucrarea a costat aproximativ două milioane de lei și a fost realizată de sculptorul Alexandru Siminic, împreună cu Teodor și Ștefan Siminic, având la bază creația originală a lui Karl Storck.
„(Re)scriem istorie și aducem acasă, pe Palatul Universității din București, vulturul și cei doi grifoni”, a transmis Universitatea din București.
Vulturul care proteja cunoașterea
Ansamblul montat sâmbătă este doar partea superioară a frontonului original al Palatului Universității. Deasupra compoziției sculpturale se afla vulturul încoronat, flancat de doi grifoni – creaturi mitologice cu trup de leu și cap și aripi de vultur.
Împreună, cele trei figuri simbolizau protecția exercitată de stat asupra cunoașterii și asupra instituției universitare. Vulturul era amplasat în punctul cel mai înalt al clădirii și devenise unul dintre elementele ușor de recunoscut în fotografiile și cărțile poștale ale Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
Actualele sculpturi au fost realizate prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, apoi cizelat și patinat. Procedeul permite obținerea detaliilor fine, dar presupune realizarea unui mulaj în jurul unui model din ceară, topirea și eliminarea acesteia și turnarea bronzului în spațiul rămas.
„Minerva ocrotind artele și științele”
Povestea frontonului începe în 1862, când arhitectul Alexandru Orăscu a încredințat realizarea decorației noii clădiri a Universității sculptorului Karl Storck. Palatul, construit pe locul fostei Academii Domnești de la Sfântul Sava, era cea mai mare clădire administrativă și cultural-educațională din Bucureștiul epocii.
Frontonul neoclasic purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele” și era inspirat de frontonul Gliptotecii din München, muzeu dedicat sculpturii antice grecești și romane. Compoziția fusese concepută de pictorul Theodor Aman și transpusă în piatră de Rusciuc de Karl Storck, împreună cu colaboratorii săi Paul Focșeneanu și Waibel.
În centrul basoreliefului se afla Minerva, zeița înțelepciunii, a artelor și a meșteșugurilor, reprezentată în timp ce încununa științele și artele. În jurul ei erau dispuse figuri alegorice ale disciplinelor academice și artelor plastice.
Deasupra acestei scene se ridicau vulturul încoronat și cei doi grifoni montați din nou sâmbătă.
Corpul principal al Palatului Universității a fost inaugurat la 14 decembrie 1869, în prezența domnitorului Carol I, a membrilor guvernului, profesorilor și studenților. Ansamblul avea să definească imaginea clădirii și a Pieței Universității până în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Distrus în bombardamentul din aprilie 1944
La 4 aprilie 1944, Bucureștiul a fost ținta celui mai distrugător bombardament aerian din istoria sa. Una dintre bombe a lovit corpul central al Palatului Universității, provocând distrugeri grave.
Frontonul, vulturul și grifonii au fost distruși aproape în întregime. Corpul central a rămas în ruină, iar elementele sculpturale au fost demontate și coborâte.
Documentele cercetate de Muzeul Universității din București arată că, după război, autoritățile intenționau inițial să consolideze clădirea și să reconstituie sculpturile. Palatul fusese clasat monument istoric în februarie 1946, iar lucrările trebuiau să păstreze pavilionul central.
Planurile s-au schimbat însă în 1950. Părțile sculpturale ale frontonului au fost demontate și transportate la un depozit din Colentina. Unele blocuri de piatră au fost ulterior înstrăinate și refolosite în alte scopuri, în lipsa unor documente clare de predare și primire.
Fragmentele care au supraviețuit sunt păstrate astăzi la Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.
În timpul reconstrucției postbelice, fațada corpului central a fost simplificată. Basorelieful, vulturul și grifonii nu au mai fost refăcuți, iar Palatul Universității a rămas timp de peste opt decenii fără elementele care îi marcaseră imaginea originală.
Frontonul complet va fi refăcut în următorii doi ani
Montarea vulturului și a grifonilor reprezintă doar primul pas al reconstituirii ansamblului istoric. Proiectul va continua în următorii doi ani, până la refacerea completă a frontonului original, inclusiv a compoziției „Minerva ocrotind artele și științele”.
Restaurarea face parte din lucrările de consolidare, modernizare și punere în valoare a Palatului Universității, o clădire cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, considerată cea mai mare construcție destinată educației din România.
Proiectul include consolidarea structurală a întregului ansamblu, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice, iluminat arhitectural și amenajarea unui spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite în curtea interioară.
Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții sub autoritatea Ministerului Dezvoltării. Lucrările sunt executate de asocierea Construcții Erbașu, Terragaz Construct, Euras și Polarh Design.
Horoscop de weekend: 8 - 9 august
Ce putem învăța de la fotbalul nordic? Cum au ajuns scandinavii să ne dea cu „terenul în cap” mereu când ne întâlnesc
Bulgaria renunță la afișarea prețurilor în leva. Ce au însemnat primele șapte luni de la trecerea la euro
Visul unui post la Comisia Europeană și realitatea din spatele ușilor închise
