Ștefan Baghiu, profesor și cercetător literar de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, l-a ironizat pe președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a susținut că editurile care se ocupă de manuale au făcut presiuni indirecte asupra comisiei de elaborare a programelor și chiar asupra lui să păstreze programele actuale, pe motiv că manualele sunt deja făcute.
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop a relatat, în cadrul dezbaterii referitoare la programa de Limba și literatura română, organizată joi de instituție, că un elev de liceu i-a spus că Topârceanu și Minulescu „nu mai trebuie studiați deloc, că sunt depășiți”.
"Cum se poate așa ceva? Iertați-mă. Fiecare trebuie plasat în epoca lui. Dacă Topârceanu a avut succes în epocă, eu, ca profesor, trebuie să-l învăț pe elev de ce. De ce are succes în epoca lui", a spus Pop.
Președintele Academiei reclamă presiuni ale editurilor
El a dezvăluit că s-ar fi făcut presiuni indirecte asupra sa în legătură cu susținerea comisiei ministeriale care lucrează la elaborarea programei.
"Vă spun ceva ce trebuie neapărat să știți. S-au făcut presiuni, în ultima vreme, și asupra comisiei și chiar asupra mea, indirecte. Să nu mă bag prea tare, pentru că manualele-s făcute, editurile au un interes foarte clar și să mergem înainte cu ce este și să mai lăsăm pe alții noutățile astea care, de fapt, sunt niște vechituri. Păi, dacă mergem după principii de-astea, că s-a lucrat deja și că e incomod s-o iei de la capăt și poate că este și pecuniar mult mai greu și că e mai comod să lăsăm ce am făcut…", a spus Ioan-Aurel Pop, potrivit Agerpres.
Replică ironică pentru Ioan-Aurel Pop
Profesorul și cercetătorul literar Ștefan Baghiu, a urmărit dezbaterea și a ironizat pe Facebook afirmațiile președintelui Academiei Române.
"Am înregistrat întâlnirea publică (pentru că era publică) de azi de la Academia Română despre programa de literatură română. Au fost președintele Academiei, domnul Ministru al Educației, persoanele care au elaborat programa nouă, persoanele care contrazic programa nouă.
Spicuiesc câteva idei majore: elevul tre să știe arhitectura de la Trei Ierarhi; cultura română e 'fond inalienabil'; autorii predați azi în școli sunt varză, șeful Uniunii Scriitorilor n-a auzit de ei; fata unuia de a făcut programa cu cronicari și premoderni dă cu cărțile autorilor contemporani de perete că nu au valoare estetică; sunt interese mari la mijloc, iar Radu Jude sau Mircea Cărtărescu se opun programei noi pentru că vor, de fapt, să se promoveze pe ei prin intermediul programei; democrația nu contează, aici trebuie "specialiștii" să se ocupe", a scris Baghiu pe Facebook.
Într-un alt mesaj, profesorul a scris ironic: "M-au sunat editurile, au început să facă presiuni asupra mea. Editurile mari din România au început să mă sune să facă presiuni, la asta s-a ajuns. Mari edituri, nu spun care, dar editurile foarte mari. Cele mai mari edituri. Sunt presiuni din toate părțile să renunț la criticarea programei, pentru că ele au pregătite deja manualele cu cronicari și valori mari ale literaturii.
Se pare că cei care fac programa nouă au dat deja programa la edituri și editurile foarte mari au început să printeze manuale. Sunt interese foarte mari și se fac presiuni asupra noastră să renunțăm la contemporani. Să se facă literatura cronologic, cum a lăsat-o Dumnezeu. Se fac deja manualele cu cronicari și valori, iar pe noi încearcă să ne reducă la tăcere!!!"
"Eu stau acum la birou, dar mi-e frică să ies în oraș. Efectiv mi-e frică să ies de aici, așa de tare m-au speriat editurile. E ceva party electro, dar presimt că și acolo au editurile oameni ca să mă convingă să renunț la a mai scrie despre programă. Mă uit pe geam, cred că și Academia Română a trimis ceva oameni după mine, să facă presiuni.
Nu știu dacă voi rezista, sunt foarte puternice editurile și au manualele deja pregătite, sunt la tipar: una dintre marile edituri - cea mai mare - chiar așa mi-a zis 'acum se tipărea mecla lui Costache Negruzzi, e fierbinte pagina, vrei să ajungem la sapă de lemn'?", a mai scris Baghiu pe Facebook.
Daniel David: Nu ne mai putem permite să mai amânăm
La dezbatere a participat și ministrul Educației, Daniel David, care a declarat că a creat contextul pentru ca specialiștii să propună programele.
"Să nu vă imaginați că cineva din minister, care nu e specialist în limbă și literatură, se apucă să scrie programe. Sau vine și îi spune ce autor trebuie pus, cine este canonic, cine nu este canonic. Iar scopul meu a fost să mă asigur că în comisie avem oameni din preuniversitar, oameni din zona universitară, oameni din zona cercetării, ca să fim siguri că avem cele mai avansate, ca să spun așa, și cele mai interesante abordări. Așa am gândit și așa am aprobat comisia.
Și singurele indicații pe care le-am dat au fost să încercăm să avem un curriculum mai relevant și să avem grijă ca 25% din timpul alocat pentru fiecare disciplină să nu mai fie focalizat pe lecție, ci să fie focalizat pe alte lucruri și anume: dacă n-ai format competențele pe care ți le-ai propus, să le poți forma în acel 25%, să-i înveți pe copii cum să folosească competențele în viață, să consolidezi, ca să nu se uite lucrurile prea ușor, și, pentru cei care vor, să le dezvolți performanța. Acestea au fost lucrurile pe care le-am stabilit", a spus David.
El a dat asigurări că propunerile lansate în spațiul public vor fi luate în considerare la alcătuirea formei finale a programei.
"Așa că mă uit, văd și eu dezbaterile, rolul ministerului acesta este să se asigure că pune oameni buni în comisie, după aceea specialiștii trebuie să vină cu o programă pe care să și-o asume, ei sunt specialiștii. (…) De asemenea, ne uităm cu atenție la dezbaterile care au loc în spațiul public, astfel încât, după aceste dezbateri, voi avea o întâlnire cu membrii comisiei, probabil la începutul săptămânii viitoare, să văd ce din aceste comentarii, cu sugestii, contează pentru ei, cum răspund celor care au indicat o serie de probleme. (…)
Dar lucrurile trebuie făcute. Nu ne mai putem permite să mai amânăm, mai ales că ne uităm și vedem că școala noastră nu funcționează cum ar trebui să funcționeze", a afirmat ministrul.
O reformă inutilă și ruptă de nevoile copiilor
Ștefan Baghiu a criticat și în alte rânduri noile programe școlare publicate în dezbatere de Ministerul Educației, în special pe cea de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.
Potrivit profesorului, modificările reprezintă un regres substanțial și ignoră complet realitățile generației actuale de elevi de liceu.
Potrivit profesorului, modificările reprezintă un regres substanțial și ignoră complet realitățile generației actuale de elevi de liceu.
Baghiu afirmă că reforma este inutilă și ruptă de nevoile copiilor. "Ca toate măsurile luate până acum de Ministerul Educației, reforma la Română e o prostie de care nu avea nevoie nimeni, de fapt", a scris profesorul, într-o amplă postare pe Facebook.
El subliniază că, deși în ultimii ani s-a făcut un efort major de recontextualizare a literaturii române moderniste și premoderne, noile programe par concepute fără contact cu învățământul real: "Par făcute de niște oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev".
Profesorul admite că perspectiva cronologică este esențială, dar spune că a devenit singura regulă, lăsând deoparte actualizările estetice și pedagogice: "Copiii intră în clasa a 9-a acum și studiază o epocă hiper întinsă (premodernă și începutul modernității), ca la 1970."
El atrage atenția că dispar aproape complet textele contemporane, inclusiv autorii conectați cu generația actuală. "Așadar, unde înainte mai făceai o comparație între ceva poet de secol 19 și Cărtărescu, acum faci doar ceva poet de secol 19. Nu apare niciun text mai interesant (un roman haiducesc, un SF) și nu apare nicio autoare - câte erau ele, acolo", a scris profesorul.