Noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată acum în dezbatere publică, a stârnit discuții aprinse în ultimele săptămâni. În centrul lor se află profesoara universitară Oana Fotache Dubălaru, coordonatoarea științifică a documentului.
Într-un interviu publicat în revista Ficțiunea și citat de Edupedu, profesoara clarifică unul dintre cele mai controversate puncte: decizia revenirii la organizarea cronologică a cursului de literatură nu a fost luată în grupul de lucru al Ministerului Educației, ci s-a conturat într-o serie de discuții pe care ea le-a avut anul trecut cu aproximativ 30 de profesori de liceu, la Facultatea de Litere a Universității din București.
Fotache povestește că, în 2024, a invitat profesori din școli foarte diferite - „licee de elită, dar și licee din zone defavorizate economic și social” - pentru a înțelege cum percep elevii literatura și unde apar blocajele atunci când programa trebuie transformată în lecții reale. Concluzia participanților, spune ea, a fost surprinzător de unitară: „organizarea cronologică a materiei ar consolida mai bine cunoștințele și ar facilita formarea competențelor vizate”.
Coordonatoarea afirmă că dialogul cu profesorii de gimnaziu și liceu este constant și că este „tot timpul în legătură cu profesorii (…) și sunt la curent cu preocupările și cu temerile lor”. Din perspectiva ei, revenirea la cronologie nu este un gest radical, ci o revenire la normalitate: „Doar pare că trăim într-o lume fără istorie. În realitate, istoria ne scoate la tablă”.
„Nu e corect față de elevi să le cultivăm iluzia că totul va fi ușor”
Oana Fotache explică faptul că liceul are misiunea de a forma cititori capabili să înțeleagă lumea în care trăiesc, nu specialiști în critică literară. „Nu e corect față de elevi să le cultivăm iluzia că totul va fi ușor și că nu contează cât de pregătiți sunt”, spune ea. Capacitatea de a urmări evoluții, contexte, teme și convenții literare devine, în opinia ei, o competență esențială într-o epocă în care tinerii „vor concura pe piața muncii cu instrumentele inteligenței artificiale”.
Un alt punct sensibil este reintroducerea cronicilor. Fotache respinge ideea că elevii ar fi suprasolicitați: programa cuprinde trei secole de literatură în 35 de săptămâni, iar cronicile însumează una-două lecții, cu un singur autor recomandat - Ion Neculce. Ea dă chiar exemple de fragmente prin care arată potențialul textelor vechi de a genera discuții despre „politică, diplomație, alegeri morale și destin”.
Coordonatoarea critică și tendința de a considera elevii români incapabili să lucreze cu literatura veche, spre deosebire de colegii lor din alte state europene. „Eu refuz să cred că elevii din România trebuie priviți altfel decât cei din alte țări europene, care studiază literatura cronologic, începând cu textele medievale”, a spus profesoara.
Riscul falsificării istoriei
Fotache discută și subiectul reprezentării scriitoarelor în programa de clasa a IX-a. Ea respinge soluțiile artificiale care ar introduce autoare doar pentru a repara retrospectiv o nedreptate: „Dacă falsificăm istoria, la ce ne putem aștepta în viitor? A arătat-o clar Orwell în 1984.”
În schimb, propune ca raritatea scriitoarelor în literatura veche să devină o temă de reflecție istorică, urmând ca ele să fie prezente „firesc, consistent” în clasele superioare.
Cât despre literatura contemporană, tot criticată pentru ponderea redusă în noua programă, coordonatoarea susține că locul ei firesc este în clasa a XII-a, când elevii pot înțelege legăturile între epoci. „Nu putem oferi doar cireșe de pe tort. Trebuie să așezăm pe rând blatul, crema, glazura”, mai spune profesoara.
Școala, spune Fotache, trebuie să ofere o relație matură cu literatura, nu să evite dificultatea. Iar exemplele internaționale sunt clare. „În Marea Britanie nu s-a gândit nimeni să elimine piesele lui Shakespeare din programă”, afirmă ea, criticând discursul care califică textele vechi drept neatractive sau inutile.
De ce este atât de controversată noua programă
Ministerul Educației a pus în dezbatere publică până pe 12 decembrie noua programă pentru clasa a IX-a - prima actualizare majoră în peste 20 de ani. Ea marchează trecerea de la modelul tematic, introdus în anii 2000, la o abordare diacronică, axată pe evoluția istorică a limbii și literaturii.
Schimbarea a generat reacții dure din partea profesorilor, universitarilor, consilierilor educaționali și autorilor de manuale.
Principalele critici care au fost aduse:
Programă prea abstractă și prea dificilă pentru vârsta elevilor. Mai mulți profesori avertizează că documentul este insuficient adaptat nivelului cognitiv al adolescenților de 14-15 ani, cu un volum mare de istorie literară și concepte erudite. Universitarul Claudiu Turcuș susține că reforma este „o prostie de care nu avea nevoie nimeni” și că programa transformă ora de română într-un curs pentru studenți.
„Pare făcută pentru studenții de la Litere” - Luciana Antoci, consilier al premierului Ilie Bolojan pe probleme de educație și fost inspector școlar general la Iași, afirmă că documentul este complet decuplat de la realitățile și nevoile elevilor de liceu. Antoci spune că programa „pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenţilor din anul întâi de la Facultatea de Litere”, decât pentru adolescenți aflați la început de liceu, care au alte preocupări, ritm de dezvoltare și nivel de înțelegere.
Profil lingvistic învechit - Lingvista Mădălina Chitez arată într-o analiză Edupedu că programa folosește un vocabular metalingvistic dificil, termeni academici abstracți și definiri greoaie, ceea ce poate bloca învățarea reală și încurajează memorarea mecanică.
„O prostie de care nu avea nevoie nimeni” - Profesorul și cercetătorul literar Ștefan Baghiu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a criticat și el sever noua programă. Potrivit profesorului, modificările reprezintă un regres substanțial și ignoră complet realitățile generației actuale de elevi de liceu. „Ca toate măsurile luate până acum de Ministerul Educației, reforma la Română e o prostie de care nu avea nevoie nimeni, de fapt”, a spus profesorul.
Textele contemporane sunt slab reprezentate - Specialiștii susțin că nu există legături clare cu programa de gimnaziu și că literatura contemporană este puternic marginalizată. Profesorii avertizează că presiunea pe istoria literară poate accentua analfabetismul funcțional, deja la cote alarmante.
În fața avalanșei de critici, ministrul Educației, Daniel David, susține că programa este doar o propunere și că ministerul „ascultă feedback-ul”, urmând ca documentul final să fie ajustat.