În cazul în care colegiile naționale își vor putea organiza propriile examene de selecție a elevilor, cei din mediile dezavantajate nu vor mai avea aceleași șanse de admitere în cadrul acestor unități de învățământ, afirmă aproape 70% dintre cadrele didactice consultate de World Vision România.
Totodată, fundația atrage atenția că o astfel de măsură este neconstituțională și discriminatorie, fiindcă limitează accesul la învățământ obligatoriu, de calitate pentru toți copiii.
Datele au fost extrase dintr-o consultare publică cu privire la proiectul Legii Învățământului Preuniversitar, adresată de World Vision România către cadrele didactice din toate ciclurile de învățământ. La consultarea fundației au răspuns aproape 3.400 de respondenți în perioada 25-31 iulie.
Încrederea și interesul cadrelor didactice față de Legile Educației
79% dintre cadrele didactice chestionate vor să participe în mare și în foarte mare măsură la dezbaterea despre proiectele pentru legile învățământului. În același timp, 93% cred că vocea lor contează doar în mică măsură sau nu contează deloc.
De asemenea, 83% dintre profesori nu cred deloc sau cred doar într-o mică măsură că pentru educație va fi alocat 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, cum prevede actualul proiect al Legii Învățământului Preuniversitar.
Admiterea la liceu și excelența
Doar 29% dintre profesorii respondenți consideră că elevii din mediile vulnerabile își păstrează aceleași șanse de admitere dacă colegiile naționale își vor face propria selecție printr-un examen distinct de admitere.
În schimb, 67% dintre respondenți spun despre copiii din mediile dezavantajate că nu vor mai avea aceleași șanse ca în prezent, iar 5% au preferat să nu-și exprime un punct de vedere.
Totodată, 70% dintre profesori consideră ar trebui să existe clase/grupe de excelență și în alte unităţi de învățământ liceal, pe lângă colegiile naționale.
Atragem atenția că, în actualul proiect de lege, noțiunea de excelență este legată doar de colegiile naționale.
Bacalaureat și liceele profesionale
În privința Bacalaureatului, 82% dintre cadrele didactice vor ca proba de specialitate a examenului să rămână obligatorie. 16% nu sunt de acord cu obligativitatea acesteia, iar 2% nu și-au exprimat poziția.
Peste jumătate (52%) dintre profesori susțin ca liceele profesionale să poată păstra și alte filiere, precum cea teoretică sau vocațională. Doar 38% sunt de acord cu eliminarea acestora.
Prevenirea abandonului școlar și învățământul de calitate pentru toți copiii
87% dintre cadrele didactice sunt de acord ca, în lege, să fie reglementat un program de tip „Școală după Școală“ (ȘdȘ) cu masă caldă dedicat școlilor vulnerabile.
În actualul proiect, programul de ȘdȘ și masa copiilor sunt prevăzute în secțiuni diferite, nu și integrate împreună.
În același timp, 78% dintre profesori sunt de acord ca școlile vulnerabile să primească finanțare suplimentară care să se adauge la costul standard per elev, cum este prevăzut în proiectul de lege.
Cariera didactică și managementul școlilor
Întrebați în ce măsură sunt de acord ca și posturile cu mai puțin de 18 ore să poată fi scoase la concursul de Titularizare, numai 48% dintre cadrele didactice respondente au spus că sunt de acord. 47% au spus că nu sunt de acord, iar 5% au preferat să nu exprime o poziție.
O oarecare paritate de opinii o vedem și pentru intrarea la catedră. Mai exact, cu propunerea ca intrarea în cariera didactică să se facă printr-un an de stagiatură urmat de examen de licențiere, doar 56% sunt de acord. Astfel, 40% dintre profesorii respondenți nu sunt de acord, iar 4% nu și-au exprimat părerea.
41% dintre profesori spun că înființarea postului de director administrativ, care să se alăture echipei de management (formată în prezent din director și director adjunct), va ajuta la eficientizarea activității școlii. 49% nu cred că ar ajuta, iar 10% au preferat să nu-și exprime opinia.
Conducerea agenției care va face evaluarea externă a calității educației
În proiectul de lege se prevede că noua instituție pentru evaluarea externă a calității educației va fi Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC).
Structura se va înființa prin reorganizarea ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar) cu preluarea atribuțiilor de inspecție școlară de la actualele inspectorate școlare județene și din București.
Potrivit Art. 96 (9), „Autoritatea este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreședinte,cu rang de subsecretar de stat. Președintele și vicepreședintele sunt numiți şi eliberați din funcţie prin ordin al ministrului educației.“
În urma consultării realizată de fundație, doar 33% dintre profesori au spus că sunt de acord ca președintele și vicepreședintele ANISAC să fie numiți și eliberați din funcție prin ordin al ministrului Educației.
„În clipa de față avem îngrijorări legitime că proiectul pentru Legea Învățământului Preuniversitar se concentrează prea puțin pe asigurarea de șanse echitabile pentru toți copiii la un învățământ de calitate. Dacă ne uităm la ceea ce ne spun profesorii, vedem că nu le clar cum această lege le va schimba cariera didactică și managementul școlar. World Vision România va transmite către Ministerul Educației toate datele și observațiile la care am ajuns în urma consultării a mii de profesori și elevi. 93% dintre profesorii consultați de noi nu mai au aproape deloc speranțe că vor fi ascultați. Ministerul Educației are acum șansa să le arate că nu este așa și că recomandările și vocile lor contează“, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Primele recomandări ale fundației World Vision România:
1) Eliminarea examenelor care pot fi realizate de către colegiile naționale pentru a-și face propria selecție a elevilor. Reamintim că până la finalul clasei a XII-a învățământul este gratuit și obligatoriu. În aceste condiții, crearea unui sistem paralel de evaluare pentru admiterea la liceu este neconstituțională și discriminatorie. Susținem ca pentru admiterea la liceu să existe același sistem de evaluare pentru toți elevii, iar diferențierea nivelului de competențe să se facă prin construirea unor subiecte de examen care să departajeze corect elevii.
2) Solicităm ca nu doar colegiile naționale să poată deveni unități-pilot de excelență.
Din experiența noastră de peste 30 de ani în școli și licee vulnerabile, am văzut numeroase exemple de profesori dedicați care reușesc să facă performanțe cu elevii lor, inclusiv să ajungă la olimpiade și alte concursuri. Credem că viziunea de la care ar trebuim să pornim cu toții, ca societate, este că în orice liceu poate exista excelență, dacă profesorii și elevii primesc sprijinul moral și material necesar.
3) Proba de specialitate a profilului studiat la liceu să rămână obligatorie la examenul de Bacalaureat. După cum se precizează și în proiectul de lege la Art. 67(5): „Învăţământul liceal este centrat pe formarea competenţelor specifice, în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare, și pe consolidarea și diversificarea competenţelor-cheie.“ Întrucât, în cei patru ani de liceu, sistemul de învățământ își propune să le formeze competențe specifice elevilor, considerăm necesară și evaluarea acestora.
4) Să fie reintroduse bursele de studiu pentru liceenii cu medii peste 7 și care au venit lunar per membru de familie cel mult egal cu salariul minim net pe economie, astfel încât fie încurajată performanța a cât mai multor elevi din mediile dezavantajate.
5) World Vision România desfășoară programe educaționale în comune și orașe mici, unde de multe ori există un singur liceu care combină specializări din două filiere: tehnologică (profesională) și teoretică. În condițiile în care liceele profesionale nu vor mai putea cuprinde alte filiere, solicităm Ministerul Educației:
- Să clarifice mecanismele prin care toți elevii, inclusiv cei de la sate sau din urbanul mic, vor avea acces la ce profil de liceu doresc să studieze;
- Să finanțeze corespunzător naveta, cazarea la cămin și accesul la cantină pentru elevii care au nevoi de mobilitate pentru a studia profilul de liceu dorit;
- Să clarifice cum cadrele didactice de la liceele unde anumite specializări vor fi desființate se vor reintegra în sistemul de învățământ și în ce măsură consorțiile școlare pot fi implicate în rezolvarea acestei probleme.
6) Programele de învățare remedială și de școală după școală care se desfășoară în școlile dezavantajate să includă o masă pe care copiii să o poată servi la școală sau în cantina unității de învățământ, cât și activități de educație non-formală. Reamintim că, în actualul proiect de lege, aceste programe nu sunt integrate.
Combinarea celor trei componente (învățare remedială, masă caldă și educație non-formală) în programul fundației Pâine și Mâine, de care beneficiază 1.400 de copii din clasele I-IV din comunitățile cele mai vulnerabile de la sate au dat rezultate extrem de încurajatoare: 82% și-au îmbunătățit rezultatele la Matematică, iar 85% la Română.
7) În comunitățile dezavantajate, unde școlile consideră că este necesar și în colaborare cu autoritățile locale, să fie înființate mai multe posturi de mediatori școlari și de asistenți sociali care să aibă ca principală misiune prevenirea și combaterea abandonului școlar. Mai exact, acestea ar putea ajuta la procesul de identificare a nevoilor și soluțiilor pentru copiii care se află în risc de abandon.
8) În privința posibilității titularizării cadrelor didactice pe norme cu mai puțin de 18 ore și a procesului prin care un cadru didactic își începe cariera, având în vedere că părerile personalului didactic sunt polarizate, considerăm că Ministerul Educației ar trebui să vină cât mai repede cu clarificări în privința implementării acestor măsuri.
9) Legat de înființarea postului de director administrativ, din feedback-ul pe care l-am primit de la profesori și directori, nu este clarificat dacă acesta răspunde legal pentru managementul finanțelor unei școli sau dacă răspunderea rămâne integral la directorul unității de învățământ. Considerăm că existența unui director administrativ la nivelul unității de învățământ va avea un efect pozitiv asupra creșterii capacității de management.
10) Toate funcțiile de conducere din cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC) să fie ocupate prin concurs. World Vision România consideră că responsabilii pentru evaluarea externă a calității educației ar trebui să aibă un grad cât mai mare de independență pentru ca societatea să aibă o oglindă reală asupra calității educației.
11) Propunem ca nouă atribuție a Ministerului Educației: organizarea de consultări directe, extinse, periodice sau specifice ale cadrelor didactice, elevilor și părinților, prin chestionare, interviuri, dezbateri, inclusiv prin colaborarea cu organizațiile societății civile, în pregătirea actelor normative și a politicilor publice în domeniul educației.
(Consultare organizată cu sprijinul proiectului „Inspectoratul” Școlar Civic, proiect derulat de World Vision România cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org)
Despre World Vision România
World Vision România este o organizație care desfășoară programe de educaţie, intervenție umanitară, dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. Fundația lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de țări din întreaga lume. În 30 de ani de prezență în România, am ajutat peste 500.000 de copii și adulți, în aproape 500 de comunități din 18 județe