În plină stare de alertă, cu centrala de la Cernavodă oprită din cauza debitului scăzut al Dunării, în care există în continuare riscul unei crize în alimentarea cu energie electrică, prosumatorii preferă să-şi stocheze surplusul de energie în baterii şi să nu-l mai ofere automat furnizorilor. Ei spun că, deși energia s-a scumpit, prețurile pe care le primesc sunt foarte mici.
În august, în plină criză energetică provocată de secetă, bateriile de stocare au livrat într-o singură seară în sistemul energetic național o putere de aproximativ 630 MW, foarte aproape de cei 680 MW pe care îi producea reactorul 2 al centralei nucleare de la Cernavodă înainte de oprire. A fost o surpriză plăcută. Mare parte din această energie a provenit de la prosumatorii care au panouri fotovoltaice și baterii. Oamenii au răspuns atunci unui apel de a trimite în rețea electricitatea acumulată în timpul zilei tocmai în orele de seară, când consumul atingea cote maxime.
Problema n-a trecut. Centrala de la Cernavodă rămâne oprită și în noiembrie, iar starea de alertă a fost prelungită din cauza debitului foarte scăzut al Dunării. Autoritățile avertizează că există în continuare riscul unei crize în alimentarea cu energie electrică, mai ales în orele de consum maxim.
Dar acum Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România (APCE) le recomandă celor care au panouri fotovoltaice să-şi stocheze surplusul de energie în baterii, pentru autoconsum.
"Fiecare kWh stocat şi consumat acasă este un kWh pe care nu îl mai cumpăraţi de la furnizor. Dacă energia noastră nu este plătită corect, o păstrăm şi o consumăm. Seara și noaptea consumați energia voastră, în loc să o cumpărați înapoi la prețuri care includ tarife de rețea, taxe și marja furnizorului", se arată într-un comunicat al APCE transmis SpotMedia.
Ce se întâmplă acum pe piața de energie
Dan Pîrșan, președintele asociaţiei prosumatorilor, spune că s-a ajuns aici din cauza practicilor furnizorilor de energie.
Conform celor mai recente date OPCOM, tranzacțiile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au reprezentat 32% din consumul național de energie electrică. Furnizorii din România cumpără pe piața spot, cu o zi înainte, între 30 și 35% din energia livrată, în loc să o contracteze energia din timp, pe termen lung, direct de la producători, la prețuri predictibile și mai mici, arată asociația.
Este o alegere comercială a furnizorilor, însă când piața intră într-o perioadă de turbulențe (ambele reactoare de la Cernavodă oprite, hidrocentralele producând foarte puțin, vânt slab, gaze scumpe și prețuri de peste 300 euro/MWh în toată regiunea), nota de plată ajunge, inevitabil, tot la consumatori, reclamă asociația.
În septembrie, Prețul mediu al energiei electrice pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a fost de două ori mai mare decât în septembrie 2025.
Săptămâna trecută, prețul spot de la București a ajuns la 1.639 lei/MWh, adică 307 euro/MWh, după mai multe creșteri consecutive. Iar tendința continuă: prețul energiei electrice tranzacționate joi a urcat la 1.729 lei/MWh, adică 323 de euro. Este al doilea cel mai mare preț din Uniunea Europeană, conform EuEnergy.Live.
Doar Ungaria are un preț mai mare - 324 euro/MWh. În Bulgaria, prețul este 320 euro/MWh. Acestea sunt singurele piețe din mecanismul european de cuplare a PZU cu care România are conexiuni fizice.
Ce îi nemulțumește pe prosumatori
Deși energia electrică e tot mai scumpă, prosumatorii primesc un preț mic, reclamă asociația. În orele de zi, când panourile produc, energia prosumatorilor intră în portofoliul furnizorului și se vinde si cu 1,3 lei/kwh la prânz. "Iar în spatele acestor cifre stă un adevăr pe care furnizorii nu îl spun public: o mare parte din energia pe care o vând românilor este completată cu energia ieftină a prosumatorilor", susține APCE.
Mai e și problema plăților la un termen foarte mare. Energia injectată de prosumatori în rețea este preluată și vândută acum, dar era decontată la termene de până la 24 de luni. Sutele de mii de prosumatori finanțau astfel, fără voia lor, activitatea furnizorilor, subliniază asociația.
APCE menționează că prosumatorii reprezintă cea mai ieftină surse de energie a furnizorilor. "Noi am plătit panourile. Noi am plătit invertoarele. Noi producem și noi injectăm energie în rețea. Iar furnizorii și ANRE ne tratează ca pe o linie de credit gratuită și ca pe un depozit de energie ieftină din care se servesc după pofte și după interese. Ajunge! Nu putem fi la nesfârșit sursa ieftină de creditare și de energie a nimănui”, transmite asociația.
"Furnizorii adoptă o altă tactică acum. Dacă au văzut că nu mai pot păstra banii pe energie doi ani de la data facturării, iată că vin acum cu oferte în barjocură. Adică, cea mai jos ofertă e de 11 bani, după care vin în cascadă vin oferte dau undeva la 18 bani, 14 bani, 22 de bani. Și asta încerc eu să le spun oamenilor - decât să vindeți pe nimic, mai bine v-o stocați și seara consumați din excedentul diurn", a declarat Dan Pîrsșan.
Potrivit acestuia, tot mai mulți furnizori apelează la „marja de furnizare”, prevăzută în ordinul ordinul 15 din 2022 al ANRE. "Când spui o marjă de furnizare, te gândești la un magazin cash & carry care cumpără laptele cu 4 lei și îl vinde și el pe raft cu 6 lei. Ei nu. La noi cumpără laptele cu 4 lei și îl vinde cu 15 lei. Marja e necontrolată de ANRE. Noi nu avem control, furnizorii sunt suverani aici."
SpotMedia a solicitat Ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, și ANRE un punct de vedere pe această temă. Până la momentul publicării articolului nu am primit un răspuns.
Mai merită să dai curent în rețea?
În aceste condiții, Dan Pîrșan consideră că stocarea pentru autoconsum este singura opțiune viabilă. Pentru prosumatori e mai rentabil să-și stocheze surplusul de energie pentru a-l consuma mai târziu decât să-l injecteze în rețea la un preț mic și să ia înapoi curent la un preț foarte mare atunci când are nevoie, explică el.
"Gândiți-vă că decât să iei energie cu 2 lei, 2,3 și eu zic că va ajunge la 2,5 în martie 2027, mai bine investești într-o baterie și iei excedentul de la soare", a spus el, dând propriul exemplu: "Eu astăzi ar fi trebuit să bag câteva zeci, poate câțiva kilowați/oră în sistem și văd că până la ora asta bateriile sunt aproape de 90%, deci practic n-am făcut altceva decât să încarc bateriile."
În opinia sa, investiția în baterie se amortizează în maximum doi-trei ani. "Iar o baterie bună are o viață de exploatare undeva la 15 ani. Plus că dacă n-ai energie, treci pe baterie. Și bateriile vor scădea la preț pentru că în doi ani o să apară tehnologia cu sodiu care va revoluționa stocarea și sectorul auto", a adăugat el.
Potrivit APCE, dintre cei 400.000 de prosumatori din Romania, peste 200.000 au baterii.
