România ar putea păstra centralele pe cărbune mai mult timp. Condiția pusă de viitorul ministru al Energiei

România ar putea păstra centralele pe cărbune mai mult timp. Condiția pusă de viitorul ministru al Energiei
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

România ar putea menține în funcțiune centralele pe cărbune până când vor exista suficiente capacități de producție care să le înlocuiască. Este una dintre direcțiile anunțate luni de Dumitru Chisăliță, propus pentru funcția de ministru al Energiei, în timpul audierilor din comisiile parlamentare.

Chisăliță a explicat că prioritatea trebuie să fie siguranța alimentării cu energie electrică și că închiderea unor centrale nu ar trebui făcută înainte ca România să dispună de alternative funcționale.

„Avem în vedere să analizăm aceste centrale care există în momentul de faţă, de aşa natură încât ele să fie, practic, scoase în funcţiune doar în momentul în care există capacităţi securitare care să fie puse efectiv în loc, de aşa natură încât prioritar în ceea ce priveşte energia să fie siguranţa şi securitatea energetică”, a declarat Dumitru Chisăliță.

ADVERTISING

Ministrul propus nu a anunțat un nou calendar pentru închiderea centralelor pe cărbune și nici dacă va solicita modificarea termenelor asumate de România.

România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), eliminarea treptată a cărbunelui din producția de energie electrică. Calendarul a fost însă modificat, pe fondul întârzierilor în construirea centralelor care ar trebui să înlocuiască vechile capacități de producție.

5.800 MW de noi capacități până la sfârșitul lui 2027

Chisăliță a anunțat că programul de guvernare prevede punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție a energiei electrice, totalizând 5.800 MW, până la sfârșitul anului 2027. Acestea ar urma să includă atât surse regenerabile, cât și centrale care pot furniza energie indiferent de condițiile meteo.

ADVERTISING

„Cred că e foarte important să înţelegem că România are nevoie de capacităţi de producere a energiei electrice”, a spus Chisăliță.

Printre proiectele considerate prioritare se află centrala de la Mintia, care a intrat de câteva zile în probe de producție, și centrala de la Iernut, care ar putea fi pusă în funcțiune în prima parte a anului 2027.

La Mintia, prima turbină pe gaze a început să livreze energie în sistemul național pe 15 octombrie. Centrala ar urma să aibă, la finalizarea investiției, o putere instalată de aproximativ 1.700 MW.

Chisăliță a promis că va urmări îndeaproape finalizarea proiectelor de la Mintia și Iernut, astfel încât întârzierile să fie recuperate.

ADVERTISING

Baterii, hidrocentrale cu pompaj și energie din Marea Neagră

O altă prioritate anunțată este dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Chisăliță a explicat că România are nevoie atât de baterii, cât și de sisteme hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, care să permită folosirea energiei atunci când producția este insuficientă. Scopul este reducerea importurilor de electricitate, care ajung să fie foarte scumpe în anumite ore ale zilei.

Ministrul propus a anunțat și intenția de a relua proiectele eoliene offshore, prin care România ar putea produce energie electrică folosind vântul din largul Mării Negre. „Ne-am propus să reluăm eolian offshore, un element care poate să aducă în România capacităţi importante de energie electrică produsă în zona Mării Negre”, a declarat Chisăliță.

Nu a prezentat însă un calendar pentru realizarea acestor investiții.

În privința gazelor naturale, Chisăliță a indicat drept prioritate începerea exploatării din Marea Neagră, programată pentru primul semestru al anului 2027.

El a vorbit și despre situația centralei nucleare de la Cernavodă, unde cele două reactoare sunt oprite de aproape trei luni. Potrivit acestuia, oprirea lor a scos din sistem aproximativ 20% din capacitatea de producție a energiei electrice. Chisăliță a calificat repornirea reactoarelor drept o „stringență națională” și a cerut soluții tehnice care să prevină repetarea unor asemenea situații.

Dumitru Chisăliță a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare de specialitate, cu 39 de voturi pentru, opt împotrivă și o abținere. Avizul este consultativ, numirea sa în funcție depinzând de votul Parlamentului asupra întregului guvern.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google