Miniștrii propuși pentru Guvernul Luca Niculescu încep luni audierile în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Audierile se desfășoară pe parcursul a două zile, luni și marți, iar ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru votul de învestitură este programată marți, 20 octombrie, de la ora 14:00. Pentru a primi votul de încredere al Parlamentului, Cabinetul Niculescu are nevoie de cel puțin 233 de voturi.
Fiecare ministru are alocată o oră pentru audieri, care se desfășoară în paralel, în comisii parlamentare diferite. Avizele acordate de comisii sunt consultative, astfel că un aviz negativ nu împiedică învestirea unui ministru, dacă întregul Cabinet primește votul de încredere al Parlamentului.
Guvernul propus de Luca Niculescu are 16 miniștri titulari și doi miniștri delegați. Dintre aceștia, 12 sunt propuși de PSD, iar ceilalți șase sunt prezentați drept tehnocrați.
Duminică, după o întâlnire cu miniștrii propuși, Luca Niculescu a declarat că audierile parlamentare vor fi tratate cu seriozitate. „Le vom aborda cu seriozitate şi cu respect faţă de cei care reprezintă cetăţenii. România are nevoie cât mai repede de un guvern cu puteri depline”, a spus premierul desemnat.
Programul audierilor de luni, 19 octombrie
- 12:00 – Florin Barbu – Agricultură
- 12:30 – Marcel Alexandru Stoica – Dezvoltare
- 13:00 – Dumitru Chisăliță – Energie
- 13:30 – Radu Oprea – Apărare
- 14:00 – Daniel Zamfir – Economie
- 15:00 – Bogdan Dumitru – Digitalizare și AI
- 15:30 – Alexandru Nazare – Finanțe
- 16:00 – Sorin Costreie – Educație și Cercetare
- 17:00 – Sorin Gabriel Ionescu – Învățământ preuniversitar
- 17:30 – Marian Neacșu – Afaceri Interne
- 18:00 – Ștefan Ovidiu Popa – Transporturi
- 18:30 – Natalia Intotero – Mediu
- 19:00 – Ioana Ciocan – Cultură
Marți, audierile vor fi reluate la ora 09:00, cu Radu Marinescu, propus la Justiție. Vor urma Mihai Ghigiu, propus la Investiții și Proiecte Europene, Dan Neculăescu, propus la Externe, Florin Manole, propus la Muncă, și Alexandru Rogobete, propus la Sănătate. Audierile sunt programate să se încheie la ora 12:00.
A patra încercare de formare a unui guvern
Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. De atunci, România este condusă de un guvern interimar.
Primele trei încercări de formare a unui nou Executiv au eșuat. Eugen Tomac, desemnat în iunie, și-a depus mandatul înainte de a ajunge la votul Parlamentului.
Guvernul propus ulterior de Adrian Veștea a fost respins, după ce a obținut doar 189 de voturi favorabile. Nici Cabinetul Siegfried Mureșan nu a reușit să strângă majoritatea necesară. La votul din 30 septembrie, acesta a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, cu 51 de voturi sub pragul necesar învestirii.
Pe 5 octombrie, după o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare, Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze guvernul.
Cine susține Guvernul Niculescu și cine se opune
PSD este singurul partid care a decis să participe direct la guvernare. Social-democrații au nominalizat 11 miniștri și un ministru delegat.
PNL va susține învestirea Cabinetului Niculescu, fără să intre în Executiv. Duminică, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a semnat cu Luca Niculescu un acord politic valabil pentru următoarele șase luni.
Documentul stabilește mai multe condiții pentru susținerea liberalilor, printre care respectarea țintei de deficit bugetar, realizarea rectificării, adoptarea bugetului pentru 2027 și consolidarea capacității de apărare. PNL se angajează, de asemenea, să nu depună o moțiune de cenzură până la 1 martie 2027.
UDMR a anunțat că va vota Guvernul Niculescu și programul de guvernare, fără să participe la Executiv. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a declarat că este pregătit să semneze și un acord de susținere pentru principalele proiecte guvernamentale, dacă premierul va solicita acest lucru.
În schimb, USR a decis vineri, în unanimitate, să voteze împotriva Cabinetului Niculescu. Liderul partidului, Dominic Fritz, a acuzat PSD că încearcă să revină la controlul ministerelor cu bugete importante și să blocheze reformele.
AUR a anunțat, de asemenea, că nu va susține guvernul propus de Luca Niculescu.
Pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Dacă Guvernul Niculescu obține votul de încredere al Parlamentului, președintele Nicușor Dan va semna decretul de numire a noului Cabinet. Premierul și miniștrii vor depune apoi jurământul la Palatul Cotroceni, moment din care noul Executiv își va putea exercita atribuțiile depline, iar mandatul Guvernului interimar se va încheia.
Ce prevede programul de guvernare
Programul depus de Luca Niculescu la Parlament pune accent pe măsuri bugetare urgente, reducerea deficitului, relansarea economiei și protejarea veniturilor populației.
Printre primele angajamente se numără realizarea unei rectificări bugetare în cel mult 30 de zile de la învestire, dar nu mai târziu de 30 noiembrie, și adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul acestui an.
În privința veniturilor populației, documentul prevede indexarea pensiilor din 2027, cu prioritate pentru protejarea celor cu venituri mici, și pregătirea unei noi legi a salarizării. Nu sunt precizate însă procentul de indexare a pensiilor sau eventualele majorări salariale.
Pe partea fiscală, programul menține cota unică de impozitare și confirmă eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027. Sunt prevăzute și revizuirea facilităților fiscale, reorganizarea ANAF și trecerea graduală la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață.
Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar, pornind de la o țintă de 5,2% din PIB pentru 2027, și să îl coboare sub 3% în 2030.
Programul permite și listarea unor pachete minoritare de acțiuni la companiile de stat, cu păstrarea controlului statului. Este una dintre măsurile cărora PSD li s-a opus în timpul Guvernului Bolojan, când social-democrații au cerut interzicerea vânzării acțiunilor companiilor de stat profitabile.
Aplicarea măsurilor care presupun cheltuieli suplimentare este condiționată de resursele disponibile și de respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar.
