Luca Niculescu a depus lista cu miniștri: 12 PSD + 6 „tehnocrați”. Programul de guvernare conține mai mult măsuri de avarie și pe termen scurt

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus joi la Parlament lista de miniștri propuși pentru Executivul său și programul de guvernare. Cabinetul său va avea 12 miniștri social-democrați și alți șase miniștri aşa-zis independenți. Calculul include și doi miniștri delegați – unul la Educație (PSD) și unul la Economie (pentru digitalizare și inteligență artificială, tehnocrat).

După depunere, conducerile Camerelor se vor întâlni online și vor decide calendarul audierii miniștrilor în comisiile parlamentare de specialitate şi data în care Camera Deputaţilor şi Senatul se vor întâlni în şedinţă comună pentru învestirea Guvernului. Președintele Nicușor Dan a spus, joi, că crede că marți vom avea guvern nou. Cabinetul Luca Niculescu are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit.

Nicușor Dan e optimist: Marți vom avea un guvern

„Astăzi am depus în Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor. Echipa pe care o propun reuneşte miniştri desemnaţi de Partidul Social Democrat, care a decis să îşi asume participarea la guvernare, şi specialişti fără apartenenţă politică. Este o formulă mai puţin obişnuită în România, dar una care răspunde situaţiei în care ne aflăm”, a scris, joi seară, pe Facebook, premierul desemnat, Luca Niculescu.

El mai spune că, după luni de criză politică, avem nevoie de un guvern care să poată lua rapid decizii şi să răspundă unor probleme economice şi sociale care nu mai suportă amânare.

Componența guvernului Luca Niculescu

Cei 11 miniștri PSD:

Viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne - Marian Neacșu (condamnat penal)
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu (fost ministru în Guvernul Bolojan)
⁠Ministrul Sănătății - Alexandru Rogobete (fost ministru în Guvernul Bolojan)
⁠Ministrul Muncii - Florin Manole (fost ministru în Guvernul Bolojan)
Ministrul Economiei și Digitalizării - Daniel Zamfir (cunoscut pentru inițiativele legislative din domeniul bancar). Bogdan Dumitru, nominalizat inițial pentru portofoliul Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale (care nu se va mai înființa), va ocupa funcția de ministru delegat în cadrul acestui minister.
Ministrul Justiției - Radu Marinescu (fost ministru în Guvernul Bolojan)
Ministrul Dezvoltării - Alexandru Stoica (apropiat al lui Marcel Ciolacu)
⁠Ministrul Transporturilor - Ștefan Ovidiu Popa (deputat PSD de Vâlcea)
Ministrul Mediului - Natalia Intotero (fost ministru în Guvernul Bolojan, dar la Cultură)
⁠Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene - Alexandru Ghigiu (fost șef al Cancelariei prim-ministrului Marcel Ciolacu, cu rang de ministru)
⁠Ministrul Apărării - Ștefan Radu Oprea (fost ministru în Guvernul Bolojan, dar la SGG)

ADVERTISING

Cei cinci miniștri tehnocrați

Ministerul Energiei - Dumitru Chisăliță (fondatorul şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă)
Ministerul de Finanțe - Alexandru Nazare (fost PNL, actual ministru interimar)
Ministerul de Externe – Dan Neculăescu (ambasadorul României la NATO)
Ministerul Educație – Sorin Costreie (consilierul pe educație al președintelui Nicușor Dan). În cadrul ministerului va fi înființat și un post de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, care urmează să fie ocupat de Sorin Ionescu (PSD).
Ministerul Culturii – Ioana Ciocan (Fondatoarea Art Safari și profesor universitar)

Principalele direcții ale programului de guvernare

Programul de guvernare pentru 2026–2028 propune continuarea reducerii deficitului, concomitent cu sprijinirea producției interne, a investițiilor și a puterii de cumpărare. Ajustarea bugetară ar urma să se facă prin reducerea cheltuielilor ineficiente, colectarea mai bună a taxelor și combaterea evaziunii. Documentul păstrează cota unică și obiectivul unui deficit sub 3% din PIB în 2030.

Programul de guvernare Luca Niculescu Descarcă

Investițiile începute, în special cele din transport, energie, sănătate și educație, primesc prioritate la finanțare. Programul mizează pe fonduri europene, garanții, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și capital privat. În administrație, se urmărește digitalizarea serviciilor, eliminarea atribuțiilor suprapuse și dimensionarea personalului după volumul de activitate.

ADVERTISING

Măsurile care presupun cheltuieli sunt condiționate de identificarea finanțării și de respectarea traiectoriei deficitului. Programul prevede publicarea costurilor și a surselor înainte de includerea măsurilor în buget, consultarea partenerilor sociali și evaluarea cel puțin lunară a implementării.

Pe plan extern, menține orientarea către UE, NATO și parteneriatul cu SUA, finalizarea aderării la OCDE și sprijinul pentru Republica Moldova.

Principalele măsuri propuse, pe domenii:

Fiscalitate: eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, fără amânare; trecerea graduală la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață; revizuirea facilităților și scutirilor fiscale.
ANAF și relația cu firmele: reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală, după evaluarea funcționării separate; declarații fiscale precompletate; rambursarea TVA la termen, suspendată numai pe baza unor suspiciuni documentate de fraudă; bonusuri și penalizări pentru conducerea ANAF, în funcție de performanță, din 2027.
Economie: lansarea schemelor de sprijin pentru producție, tehnologii avansate și materii prime critice, fiecare cu un buget de 1,05 miliarde de euro; autorizare prin licența industrială unică; minimum șase luni între anunțarea și aplicarea măsurilor care afectează firmele; programul Rabla 2027–2030 rezervat vehiculelor fabricate în UE.
Companii de stat: evaluare independentă pentru cele cu pierderi în doi ani consecutivi; decizie de redresare, parteneriat sau lichidare în maximum șase luni pentru companiile cu cele mai slabe calificative; atragerea unui investitor strategic la TAROM în 2027, prin vânzarea unui pachet minoritar sau majoritar.
Pensii și salarii: indexarea pensiilor începând cu 2027, în limitele bugetare asumate; o nouă lege a salarizării publice în 2027, aplicată etapizat pentru corectarea inechităților; reducerea la jumătate, până în iunie 2027, a dosarelor de pensie care depășesc termenul legal.
Familie: scutirea de CASS a mamelor cu copii sub doi ani, cu măsuri bugetare compensatorii; posibilitatea ca bunicii angajați să preia concediul pentru creșterea copilului, cu acordul părinților; sprijin pentru fertilizare in vitro de 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar, pentru 10.000 de beneficiari anual.
Sănătate: screening neonatal pentru 22 de biomarkeri, pentru toți nou-născuții, din 2027; plata gărzilor rezidenților din primul an; accesul pacienților, din 2027, la lista serviciilor decontate în numele lor; continuarea spitalelor regionale din Iași, Cluj și Craiova și a centrelor pentru mari arși.
Educație: extinderea programului „Masă sănătoasă” către generalizare în anul școlar 2029–2030; cadru legal pentru „Școală după școală”, cu program între orele 8 și 17; 300 de creșe și grădinițe noi sau extinse până în 2028; încălzire și grupuri sanitare în interior în toate școlile până în 2028.
Agricultură: completarea despăgubirilor pentru seceta din 2025 de la 63 la 200 de euro pe hectar, printr-o schemă notificată Comisiei Europene; asigurare minimă împotriva secetei pentru fermierii înscriși la APIA, din primăvara lui 2027, finanțată prin reținerea a 3% din plățile directe; extinderea infrastructurii de irigații la 2,8 milioane de hectare până în 2032.
Energie: accelerarea proiectelor pentru circa 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul lui 2027; primele gaze din Neptun Deep în prima jumătate a lui 2027; sprijin pentru consumatorii vulnerabili acordat direct în factură, cu un prag de eligibilitate de până la 3.500 de lei net lunar pe persoană, revizuit anual.
Transporturi: extinderea rețelei totale de autostrăzi și drumuri expres la peste 2.000 km până în 2028; reabilitarea a cel puțin 500 km de cale ferată pentru viteze de minimum 100 km/h; realizarea Terminalului 2 de la Otopeni prin parteneriat public-privat sau concesiune.
Administrație: auditarea instituțiilor centrale în primele șase luni și comasarea celor cu atribuții suprapuse; renunțarea la reducerile uniforme de personal; comasări voluntare de localități, încurajate prin finanțări suplimentare pentru investiții.
Digitalizare: portal unic pentru serviciile publice; eliminarea solicitării repetate a documentelor pe care statul le deține deja; portofel digital de identitate; digitalizarea permisului de conducere și extinderea serviciilor online pentru înmatriculări, pașapoarte și cazier.
Fonduri europene: stabilirea unor surse alternative pentru investițiile viabile rămase nefinalizate prin PNRR; realocarea banilor din programele întârziate către proiecte mature; primul pachet de simplificare a accesării fondurilor în primele 100 de zile.
Mediu: operaționalizarea SUMAL 3.0 în 2026; reorganizarea Romsilva în 2027; obligarea depozitelor de deșeuri să instaleze senzori pentru calitatea aerului și să publice datele în timp real; înlocuirea selecției după ordinea înscrierii la programele AFM cu evaluare competitivă.
Justiție și siguranță publică: înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor; acte notariale electronice și licitații electronice în executarea silită; permanentizarea monitorizării electronice în cazurile de violență domestică; introducerea controlului vitezei medii în trafic.
Apărare: creșterea graduală a cheltuielilor la 5% din PIB până în 2035, dintre care 3,5% pentru apărarea propriu-zisă și 1,5% pentru cheltuieli conexe; dezvoltarea producției românești de drone și sisteme antidronă; țintă de minimum 60% din valoarea contractelor SAFE care să genereze producție, mentenanță, furnizori sau transfer tehnologic în România.
Diaspora: granturi de până la 200.000 de euro pentru firme nou-înființate de români stabiliți în străinătate, prin „Diaspora Investește Acasă”; ghișeu digital unic pentru revenirea în țară; digitalizarea dosarelor de pensionare ale românilor din diaspora.
Cultură și sport: conducerea instituțiilor culturale stabilită prin concurs, cu maximum două mandate consecutive de câte cel mult cinci ani; refacerea serviciilor culturale în 100 de comunități-pilot în 2027, în limita finanțării; transferarea direcțiilor județene pentru sport și tineret la consiliile județene, cu resursele aferente.