Ministerul Economiei a publicat în dezbatere publică proiectul de ordonanţă care permite valorificarea activelor legate de Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog aflate în proprietatea României, prin licitaţie.
Acest combinat ucrainean nu mai funcţionează deloc de 22 de ani. România a plătit circa 1 miliard de dolari pentru construcţia combinatului şi a primit doar 0,53% din cantitatea de pelete (un fel de bulgări alcătuiți din concentrații de minerale – n.red.) pe care trebuia să o primească.
Ministerul Economiei scoate la vânzare participaţia statului român și, în cazul în care ar primi o singură ofertă, are în plan negocieri pentru maximizarea veniturilor.
”Necesitatea promovării acestui proiect de act normativ decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază şi conservare.
Partea română a identificat ca soluţie optimă de valorificare a cotei sale de participaţie de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitaţie”, arată ministerul.
Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanţă, inclusiv servicii de consultanţă juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul Ministerului Economiei. Sumele încasate din valorificarea participaţiei se fac venit la bugetul de stat.
Istoria unui combinat ce datează din era sovetică
Combinatul a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată în 1983, la Berlin, între guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.
Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).
Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.
În baza Convenţiei, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând cca. 27% din valoarea întregului proiect.
România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.
Potrivit Protocolului, partea ucraineană trebuia să asigure livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 milioane de tone de pelete în anii 1994 – 1996.
Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea”SIDEX” S.A. Galaţi. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159.000 tone pelete.
Faliment, furturi și ostilități
După anul 1994 au avut loc numeroase întâlniri bilaterale pentru rezolvarea situaţiei de la CIM Krivoi Rog. Partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, printre care rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată. însă România a respins ideea. Apoi, în 2012, a fost declarat falimentul combinatului.
Situația a fost complicată și de evoluțiile politice din Ucraina, iar combinatul afectat de inundații și, pentru că partea ucraineană nu și-a respectat obligațiile de pază, a devenit ținta multor furturi.
Totodată, firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, potrivit informarilor transmise de catre antreprenorii români, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.
”Conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă faţă de personalul român”, relevă documentul.
