România va continua să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Europa Centrală și de Est, chiar și după aplicarea măsurilor de ajustare fiscală planificate de autorități.
Datele sunt cuprinse în mai recent raport macroeconomic al Grupului UniCredit. Potrivit economistului Anca Negrescu, „povara ajustării va fi suportată de mai multe sectoare ale economiei”, ceea ce va duce la o încetinire a consumului și a investițiilor private.
Creștere economică modestă și risc de inflație ridicată
UniCredit și-a revizuit în jos estimările privind creșterea economică a României, anticipând un avans de doar 1% în 2025 și 1,8% în 2026, față de 1,5%, respectiv 2,1%, cât estima anterior.
„Cu stimuli interni limitați și cu un context extern incert, România va avea una dintre cele mai reduse rate de creștere din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE)”, afirmă Negrescu.
În plus, inflația ar putea rămâne peste 5% până la finalul lui 2025 și s-ar putea menține în afara intervalului țintă și în 2026. „Ne putem confrunta cu noi creșteri ale cotei TVA-ului sau cu alte șocuri, cum ar fi o creștere a prețului petrolului”, se arată în raport.
Dobânzi tăiate cu prudență și incertitudini privind BNR
În acest context, experții UniCredit estimează o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către BNR în noiembrie 2025, cu 0,25 puncte procentuale. Totuși, „observăm riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026”, avertizează economiștii.
Cursul euro-leu este așteptat să rămână stabil în intervalul 5 - 5,10 lei, cu un nivel estimat de 5,07 lei pentru finalul anului.
Riscuri pentru ratingul de țară și apel la responsabilitate politică
Raportul atrage atenția că România riscă să-și piardă ratingul suveran din categoria „investment grade” în lipsa unui angajament politic clar pentru consolidarea fiscală.
„România, în special, riscă o retrogradare a ratingului suveran de credit, dacă nu va avea un angajament politic ferm de consolidare fiscală”, avertizează analiștii UniCredit.
Printre țările care se confruntă cu presiuni similare se numără Polonia, Ungaria și Slovacia.
CEE: Revenire modestă bazată pe cererea internă
Pe ansamblul regiunii ECE, UniCredit estimează o accelerare ușoară a creșterii economice: 2,2% în 2025 și 2,5% în 2026, în principal datorită cererii interne și a fondurilor europene.
„Consumurile gospodăriilor și investițiile finanțate de UE rămân principalii piloni ai rezilienței economice”, se arată în raportul intitulat Navigând pe valul tarifar.
Totodată, piețele muncii tensionate, cu șomaj scăzut, contribuie la creșterea salariilor reale.
Incertitudinile legate de tarifele SUA și multiplele cicluri electorale în ECE influențează creșterea economică și salariile.
„Vedem că economiile Europei Centrale și de Est (ECE) se adaptează prin accelerarea motoarelor interne de creștere”, a explicat Mauro Giorgio Marrano, economist senior UniCredit.
La rândul său, Eszter Gargyan, FX strategist, a subliniat că țările care finalizează reformele în termenele de finanțare UE vor beneficia cel mai mult. În ECE, salariul real mediu este așteptat să crească cu 4% în 2025 și 3,3% în 2026.
Pentru țările din regiunea ECE, UniCredit prognozează reduceri modeste ale dobânzilor - între 25 și 50 puncte de bază în 2025 - și un spațiu extrem de limitat pentru relaxări în 2026.
Deși în unele țări, precum Cehia și Serbia, inflația se apropie de țintă, în altele, inclusiv România, fiscalitatea impredictibilă complică redresarea.