Pentru prima dată în mod public, doi oficiali de rang înalt din Rusia – guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, și ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov – au tras un semnal de alarmă cu privire la starea economiei ruse.
În timp ce președintele Vladimir Putin a minimalizat avertismentele, susținând că economia rămâne puternică în ciuda sancțiunilor și războiului, analiștii consideră că realitatea economică este mult mai gravă decât vrea Kremlinul să admită, arată o analiză publicată de Kyiv Independent.
Rezervele interne, aproape epuizate
Potrivit Nabiullinei, avântul economic al Rusiei din perioada de război se estompează rapid, pe fondul epuizării resurselor esențiale: forță de muncă, capacitate industrială, capital bancar și active lichide din Fondul Național de Avere.
Reșetnikov a mers și mai departe, vorbind despre apropierea de o recesiune și despre o etapă decisivă pentru economia rusă.
Deși Putin insistă că totul e în regulă, avertismentele vin într-un moment în care efectele sancțiunilor și ale cheltuielilor militare excesive devin tot mai vizibile.
Tehnocrații au voie să spună adevărul - până la un punct
Într-un regim autoritar ca al Rusiei, experții din domeniul economic au o libertate limitată de exprimare, tocmai pentru ca sistemul să poată funcționa, explică politoloaga Ekaterina Schulmann.
Ei sunt tolerați să spună adevărul despre economie, atâta timp cât nu ies din zona lor de competență. Tocmai această „permisivitate calculată” face ca avertismentele recente să pară credibile.
Fondul Național de Avere, aproape gol
Unul dintre cele mai clare semne ale crizei este prăbușirea activelor lichide din Fondul Național de Avere - de la 107 miliarde dolari în ianuarie 2022 la doar 35,5 miliarde în mai 2025.
Fostul consilier guvernamental Vladimir Milov afirmă că „miracolul economic” post-invazie s-a bazat exclusiv pe cheltuirea acestor rezerve. În lipsa investițiilor externe, totul funcționează pe baza banilor publici, care însă se reduc rapid.
Creștere militarizată, stagnare civilă
Militarizarea economiei a dus la un buget de apărare care atinge 6% din PIB - cel mai ridicat nivel de la Războiul Rece. Economistul Andrei Movchan avertizează că, deși producția militară a umflat artificial indicatorii economici, aceasta a ajuns la un plafon, iar investițiile civile sunt sacrificate. Astfel, Rusia se îndreaptă spre stagnare și recesiune.
Totuși, el precizează că un colaps total nu e iminent atâta timp cât prețurile globale la energie rămân ridicate.
Prețul petrolului nu mai salvează bugetul
Deși Rusia continuă să depindă de exporturile de petrol pentru a finanța războiul, chiar și creșterea prețurilor din iunie nu mai este suficientă pentru echilibrarea bugetului. Creșteri minore de preț nu mai oferă siguranță financiară regimului Putin.
Întrebarea-cheie, avertizează Schulmann, este în ce măsură problemele economice pot slăbi controlul regimului.
Într-un sistem autocratic, oamenii nu judecă puterea după legitimitate, ci după forță. Dacă apar semnale clare - cum ar fi salarii neplătite, rafturi goale, lipsă de utilități - ele pot fi interpretate ca semne de slăbiciune. În schimb, o deteriorare treptată menține populația în modul de „supraviețuire individuală”, fără a căuta vinovați, mai arată publicația.