România negociază în aceste zile cu Comisia Europeană modificări în PNRR, pentru a salva cât mai mulți bani europeni și pentru a ajusta jaloanele care nu mai pot fi îndeplinite în forma asumată inițial. Premierul Ilie Bolojan anunță mobilizarea de urgență a prefecților și primarilor, care trebuie să transmită rapid stadiul real al celor peste 15.000 de proiecte aflate în derulare.
Bolojan a declarat sâmbătă, la Iași, că echipele tehnice ale României și ale Comisiei Europene negociază la Bruxelles închiderea absorbției fondurilor europene prin PNRR, relatează News.ro.
Discuțiile vizează trei probleme majore: ce proiecte rămân finanțate din granturi, ce proiecte sunt mutate pe componenta de împrumut și ce jaloane pot fi ajustate, pentru că nu mai pot fi îndeplinite în forma inițială.
În paralel, Guvernul încearcă să facă rapid un inventar al proiectelor PNRR din administrațiile locale și centrale. Scopul este ca autoritățile locale să transmită stadiul real al lucrărilor, iar echipa tehnică a Guvernului, condusă de ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, să poată finaliza până la 1 iunie negocierile cu Comisia Europeană.
„Pentru că subiectul proiectelor prin PNRR interesează toate administrațiile publice din România, duminică vom avea o ședință cu toți prefecții din țară, iar luni dimineață cu toate primăriile din România”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că România are în derulare peste 15.000 de proiecte finanțate prin PNRR, iar acestea trebuie analizate rapid, pentru a se stabili care pot fi terminate până la sfârșitul lunii august și care nu.
Proiectele care pot fi terminate rămân pe granturi
Bolojan a spus că proiectele care pot fi finalizate până la sfârșitul lunii august ar trebui să rămână pe componenta de grant, adică pe bani nerambursabili. Cele care nu pot fi terminate la timp ar urma să fie mutate pe componenta de împrumut.
Miza este importantă: dacă un proiect rămâne pe granturi și nu este terminat la termen, România poate pierde întreaga sumă aferentă proiectului, chiar dacă lucrarea este realizată în proporție de 90%.
„Este foarte important în aceste zile să facem analiza acestor proiecte, în așa fel încât cele care se pot termina până la sfârșitul lunii august să rămână pe componenta de grant, pentru că dacă rămân acolo și nu se termină, România va pierde suma aferentă întregului proiect, chiar dacă el este finalizat de 90%, iar cele care nu se pot termina să fie transferate pe componenta de împrumut”, a explicat Bolojan.
În cazul proiectelor mutate pe împrumuturi, pierderea ar fi limitată la partea care nu poate fi finalizată, urmând ca diferența să fie acoperită din bugetul național sau din bugetele locale.
Pentru lucrările aflate într-un stadiu avansat, dar care nu au garanția finalizării, autoritățile trebuie să pregătească rapid note de constatare de la supervizori sau diriginți de șantier și angajamente ferme ale constructorilor, cu grafic de lucrări.
„Acesta este un lucru pe care trebuie să-l derulăm în primele trei zile ale săptămânii următoare”, a spus Bolojan.
Jaloanele care nu mai pot fi îndeplinite
A doua problemă aflată în negociere cu Comisia Europeană este legată de jaloanele din PNRR pe care România nu le mai poate îndeplini în forma asumată inițial.
Bolojan a dat ca exemplu angajamentele privind creșterea vitezei pe calea ferată și reducerea întârzierilor.
„Sunt jaloane pe care, din motive obiective, nu le putem îndeplini. Gândiți-vă, ne-am angajat să creștem viteza pe calea ferată, să reducem orele de întârziere, dar din păcate nu reușim acest lucru sau pentru că nu s-au terminat lucrările la tronsoanele de cale ferată sau pentru că nu am schimbat locomotivele și deci nu putem îndeplini un astfel de jalon”, a declarat premierul interimar.
Bolojan spune că România trebuie să explice Comisiei Europene aceste situații obiective și să obțină acceptul pentru ajustarea standardelor.
„Este o miză importantă pentru noi ca, explicând Comisiei aceste situații obiective, să se accepte o coborâre a acestui standard, în așa fel încât să ne putem face absorbția de bani”, a afirmat el.
9 legi de care depind peste 7,5 miliarde de euro
A treia problemă este adoptarea reformelor asumate de România prin PNRR, dar amânate în ultimii ani.
Bolojan a spus că, în următoarea săptămână, ministerele trebuie să depună în Parlament proiectele de lege necesare. Guvernul este interimar și nu mai are competența legală să adopte ordonanțe, astfel că proiectele trebuie duse în dezbatere parlamentară.
Este vorba de nouă legi foarte importante de care depinde tragerea a peste 7,5 miliarde de euro.
„Sper într-o decizie rațională a partidelor politice în susținerea acestor proiecte, în așa fel încât la sfârșitul lunii iunie să putem să le avem adoptate și România în iulie-august să poată să facă tragerile din aceste fonduri”, a declarat Bolojan.
Cele 9 legi sunt:
- Legea consolidată privind integritatea în funcția publică (Actualizarea cadrului juridic privind integritatea în funcția publică.)
- Legea privind folosirea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă (Vizează terenuri administrate de Agenția Domeniilor Statului, care ar putea fi folosite pentru dezvoltarea de capacități de energie regenerabilă.)
- Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (O lege importantă pentru simplificarea și digitalizarea procedurilor din urbanism și construcții.)
- Modificarea legislației privind decarbonizarea și energia pe cărbune (Vizează calendarul și cadrul legal pentru reducerea producției de energie pe bază de cărbune/lignit.)
- Legislația privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire (Include reguli pentru surse alternative de energie și pentru implicarea autorităților locale în tranziția energetică.)
- Legea pentru reforma ANAF prin digitalizare (Vizează reforma administrației fiscale și creșterea colectării prin digitalizare și mecanisme de performanță.)
- Legea privind noul mecanism economic pentru Apele Române (Ar urma să reglementeze mecanismul economic privind resursele de apă și costurile pe categorii de utilizatori.)
- Noua lege a salarizării în sectorul public (Una dintre cele mai sensibile reforme, care ar trebui să creeze un sistem de salarizare mai coerent, sustenabil și legat de performanță.)
- Legea privind guvernanța corporativă a companiilor de stat (Vizează reducerea numirilor interimare și întărirea regulilor de administrare în companiile de stat.)
Premierul a reamintit că România are anul acesta cel mai mare buget de investiții, de aproximativ 8% din PIB, datorită fondurilor europene și bugetului național.
El a spus că absorbția banilor din PNRR înseamnă investiții importante pentru comunități, spitale, școli și administrații locale, dar și servicii publice mai bune în anii următori.
Bolojan avertizează că România riscă să piardă 7,5 miliarde de euro din PNRR, din cauza blocajului politic
Ultimele zile ale cormoranului: 10 țări din UE, inclusiv România, vor liber la vânătoare
Familia Klein, despre schimbarea denumirii stadionului din Hunedoara: Nu am cerut retragerea numelui Michael Klein, ci respectarea drepturilor legale
Bătaie în Centrul Vechi între români și ucraineni veniți la concertul lui Max Korzh. Un bărbat a ajuns la spital
