România, pe primul loc în UE la povara reală a prețului energiei electrice. Cum am ajuns aici și ce soluții reale există să scadă prețul

În statisticile europene ale prețului la energie, România apare adesea ca „elevul modest” nominal (în euro), sub media UE și sub statele vestice.

Dar când pui aceeași factură prin filtrul PPP (puterea de cumpărare), România se răstoarnă și devine țara cu costuri și prețuri maximale. Nu e magie statistică. E diagnosticul cel mai simplu al ultimilor ani, nu doar cât plătești contează, ci cât de greu apasă plata aceea pe economia ta.

România are prețul final al energiei electrice nominale cu 21% sub media UE a prețului nominal, dar în realitate este cu 15% peste în PPP la preț final. Diferența nu vine dintr-o taxă „ascunsă”, nici dintr-un tarif singular. Vine în primul rând din puterea scăzută de cumpărare a românilor, care „îngreunează” aceeași sumă în euro.

România vs media UE. Componentele care formează prețul nominal al energiei electrice arată că România este „sub nivelul UE” aproape la toate componentele (distribuție, marjă, taxe), dar dacă analizăm în raport cu puterea de cumpărare reiese faptul că România sare “peste” costurile și prețul final la energie electrică.

ADVERTISING

Componenta „Prețului Marfă”este ușor sub prețul nominal UE (-8%) , dar mult peste în prețul mediu al UE raportat la PPP (+32%). Asta spune că nu energia e neapărat mai scumpă în euro, ci e mai scumpă raportat la cât poate cumpăra economia românească.

România vs Germania + Olanda (rețele dense, încărcare mare). România pare mult sub costurile și prețurile nominale (rețea, marjă, final), dar în fapt raportat la puterea de cumpărare, România are prețurile la marfă cu până la +84% mai mari decât în DE+NL.

România vs Polonia (structural mai apropiate). România are aproximativ același preț nominal la prețul marfă cu Polonia și are tarife de distribuție a energiei electrice sub nivelul celor din Polonia. La nivelul prețului energiei electrice final raportat la puterea de cumpărare este sub nivelul similar al Poloniei.

“Gradul de încărcare al rețelelor” (MWh/km/an) este esențială în mărimea tarifelor de transport și distribuție. În lumea reală (fără implicarea politicului), încărcarea rețelei (câtă energie trece pe kilometru de rețea) e critică:

ADVERTISING

Rețele dense și cantități mari de energie vehiculată aduce un cost fix împărțit la mai mulți MWh și implicit tarife pe kWh mai mici.
Rețele întinse și cantități mici de energie vehiculată (consum dispersat și variabil) aduce un cost fix împărțit la mai puțini MWh și implicit tarife pe kWh mai mari.

Analizând componentele prețului energiei electrice:

A) Prețul Marfă (componenta care răstoarnă povestea în PPP)

Prețul marfă al energiei electrice fără taxe și tarife raportat la puterea de cumpărare plasează România pe locul 2 în topul țărilor din UE, fiind depășită doar de Bulgaria. Structura pieței explică de ce marfa nu e ieftină.

Diferența vine din:

Expunerea ridicată la prețuri de piață. Piața românească a fost puternic influențată de volatilitatea regională, iar mecanismele de protecție au fost aplicate mai mult pe factura finală decât pe formarea prețului angro.

ADVERTISING

Structura de productie a României, hidro și nucleară oferă costuri competitive, însă în perioadele cu hidraulicitate scăzută sau mentenanță nucleară, prețul marginal este dictat de tehnologii mai scumpe (cărbune și gaz), iar interconectările regionale transmit rapid șocurile externe.

Dimensiunea pieței și lichiditatea. Piețele vestice, precum Germania sau Olanda, au volum mult mai mare, lichiditate superioară și mecanisme sofisticate de hedging. România are o piață mai mică și mai volatilă, ceea ce poate amplifica prețurile marginale.

Cum poate fi scăzut pretul marfă:

Mai multă ofertă competitivă, hedging mai bun, contracte mai eficiente, reducerea costurilor de dezechilibru, investiții eficiente care reduc prețul marginal (mai ales în orele scumpe).
Crește puterii de cumpărare prin creșterea salariilor, a productivității, a taxelor.
Volatilitatea mai mică a prețurilor din piață se poate realiza prin asigurarea unor mecanisme de piață funcțională, concomitent cu o dezvoltare a infrastructurii (interconexiuni, flexibilitate, stocare) care reduce episoadele de preț ridicat.

B) Distribuție (România „ieftină” nominală, aproape aliniată în PPP)

Tarifele medii de distribuție a energiei electrice în România raportate la puterea de cumpărare plasează România pe locul 1 în topul țărilor din UE.

Caracteristicile structurale ale rețelei amplifică problema

Consum relativ scăzut per client.Distribuția este o infrastructură cu costuri fixe mari. În România volumul distribuit per client este mic făcând să existe un costul unitar pe kWh crescut, o încărcare redusă a rețelei, o eficiență economică redusă. România are un consum per capita mai mic decât economiile vestice, ceea ce înseamnă că aceleași costuri fixe se împart la mai puțini MWh.

Densitate mixtă și rețea extinsă rural.În România există o zonă urbană densă, dar și o rețea rurală extinsă și dispersată. Zonele cu densitate scăzută necesită kilometri mulți de rețea, au puțini consumatori, aspect care ridică costul pentru unitate distribuită.

Citește integral analiza România, pe primul loc în UE la povara reală a prețului energiei electrice. Cum am ajuns aici și ce soluții reale există să scadă prețul scrisă de Dumitru Chisalita pe Asociația Energia Inteligentă.