România trece vineri printr-un nou test important în fața investitorilor. Moody’s este așteptată să publice, după închiderea piețelor americane, evaluarea ratingului suveran al țării, aflat în prezent la Baa3, cu perspectivă negativă.
Baa3 este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O retrogradare cu un singur nivel, la Ba1, ar trimite România în categoria speculativă, cunoscută în piețe drept „junk”.
Evaluarea vine la numai o săptămână după ce Fitch a menținut ratingul României la „BBB-”, tot ultima treaptă din categoria „investment grade”, cu perspectivă negativă. Fitch a avertizat însă că deficitele rămân mari, datoria publică este în creștere, iar instabilitatea politică reduce vizibilitatea asupra politicii fiscale după 2026.
Care este miza
Păstrarea ratingului ar permite României să rămână în portofoliile fondurilor care au voie să investească numai în obligațiuni recomandate investițiilor. Ar reprezenta, de asemenea, un semnal că progresele bugetare din acest an sunt considerate credibile.
O retrogradare ar putea reduce dramatic numărul investitorilor interesați de titlurile de stat și ar pune presiune pe costurile la care se împrumută statul. În timp, costurile mai mari ale statului se pot transmite și către finanțarea companiilor și populației.
Cele trei mari agenții țin în prezent România pe ultima treaptă recomandată investițiilor: Moody’s la Baa3, iar Fitch și S&P Global Ratings la BBB-. Toate cele trei ratinguri au perspectivă negativă.
Argumentele în favoarea României
Cel mai puternic argument este îmbunătățirea execuției bugetare. În primul semestru din 2026, deficitul bugetar a scăzut la aproximativ 41 de miliarde de lei, respectiv 2% din PIB, de la 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
Veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile au avansat cu numai 0,8%. Investițiile publice au urcat la aproape 60 de miliarde de lei, iar peste 70% din sumă a fost finanțată din fonduri europene și PNRR, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Fitch estimează că România ar putea încheia anul cu un deficit de 5,9% din PIB, ușor sub ținta guvernamentală de 6,2%. Confirmarea ratingului de către Fitch oferă un precedent favorabil pentru verdictul Moody’s, chiar dacă metodologia agențiilor nu este identică.
Ministerul Finanțelor speră nu doar la menținerea ratingului, ci și la revenirea perspectivei de la „negativă” la „stabilă”, obiectiv anunțat de ministrul Alexandru Nazare înaintea evaluării.
Argumentele împotrivă
Principala vulnerabilitate rămâne incertitudinea politică. Absența unui guvern stabil poate îngreuna continuarea reducerii deficitului, adoptarea reformelor și îndeplinirea jaloanelor necesare pentru accesarea banilor din PNRR.
Moody’s a avertizat deja că provocările politice și dificultatea implementării reformelor pot compromite consolidarea fiscală. Agenția estimează că datoria publică va continua să crească, de la aproximativ 60,5% din PIB în 2025 la 62,9% în 2027 și către 65% până la sfârșitul deceniului.
Și perspectivele economice sunt fragile. Fitch anticipează o contracție economică de 0,6% în 2026, iar reducerea deficitului devine mai dificilă atunci când economia scade.
Un alt semnal privind vulnerabilitatea ratingului a venit chiar din procesul Fitch. Agenția a precizat că autoritățile române au contestat rezultatul inițial al evaluării și au furnizat informații suplimentare, doar așa fiind evitată, la limită, retrogradarea.
Cele trei variante de verdict
Scenariul pe care mizează autoritățile este menținerea ratingului Baa3. Dacă Moody’s păstrează și perspectiva negativă, România trece testul imediat, dar rămâne sub amenințarea unei retrogradări la următoarele evaluări.
Schimbarea perspectivei la „stabilă” ar fi surpriza pozitivă și ar indica o încredere mai mare în continuarea reducerii deficitului.
Cel mai dificil scenariu ar fi coborârea ratingului la Ba1, care ar scoate România din categoria recomandată investițiilor în evaluarea Moody’s.
Următorul test major va veni pe 2 octombrie, când S&P Global Ratings are programată următoarea evaluare a ratingului suveran al României.
