România continuă să fie atractivă pentru investitorii străini datorită poziției geografice, apartenenței la UE și NATO, forței de muncă bine pregătite și salariilor competitive. Mediul de afaceri este însă afectat de schimbările frecvente ale legislației, lipsa de predictibilitate, birocrație și capacitatea redusă a administrației, arată Departamentul de Stat al SUA în raportul privind climatul investițional din România pentru 2026.
Documentul arată că schimbarea priorităților coalițiilor de guvernare și măsurile de consolidare fiscală au redus predictibilitatea pentru investitori.
Raportul face parte din seria anuală Rapoarte privind climatul investițional, prin care autoritățile americane analizează condițiile pentru investiții în peste 170 de țări și economii.
Legislație imprevizibilă și capacitate administrativă redusă
Departamentul de Stat atrage atenția asupra uneia dintre problemele reclamate de mult timp de mediul de afaceri. „Impredictibilitatea legislativă și de reglementare, precum și capacitatea instituțională redusă, continuă să afecteze negativ climatul investițional”, arată raportul.
O atenție specială este acordată sectorului energetic, descris drept vulnerabil la modificări legislative și fiscale frecvente și neașteptate.
Problemele apar și în modul în care sunt adoptate reglementările. Legislația românească prevede consultarea publică în cazul proiectelor de acte normative, însă raportul arată că aceste cerințe sunt uneori ocolite.
Departamentul de Stat citează și raportul de țară al Comisiei Europene din 2025, care avertiza că schimbările frecvente în materie fiscală și de reglementare pot frâna investițiile.
Taxele, modificate frecvent
Un alt punct sensibil este legislația fiscală. „Legislația fiscală este revizuită frecvent, adesea fără o evaluare a impactului bazată pe dovezi și date”, constată Departamentul de Stat.
Problema se reflectă și în răspunsurile companiilor. Potrivit unui Eurobarometru citat de Departamentul de Stat, 96% dintre oamenii de afaceri români chestionați indică nivelul taxelor printre cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității.
Pentru 91% dintre respondenți, o problemă o reprezintă legislația și politicile care se schimbă rapid, iar 84% indică complexitatea procedurilor administrative.
Corupția este menționată de 72% dintre respondenți.
România atrage investiții, dar economia a încetinit
În ciuda problemelor semnalate, Departamentul de Stat arată că România caută în mod activ investiții străine directe și oferă mai multe avantaje investitorilor. Printre acestea se numără poziția strategică la Marea Neagră, apartenența la piața unică a Uniunii Europene, statutul de membru NATO, o forță de muncă educată, salariile competitive și resursele naturale.
Raportul atrage însă atenția și asupra încetinirii economiei. Creșterea economică a fost de sub 1% atât în 2024, cât și în 2025, în timp ce inflația a crescut de la 5,6% în 2024 la 7,3% în 2025.
În acest context, măsurile de reducere a deficitului bugetar și schimbările de priorități politice au adăugat incertitudine pentru mediul de afaceri.
Fondurile europene, frânate de birocrație și lipsa de personal
Raportul acordă atenție și fondurilor europene, care reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru investiții și modernizarea economiei românești. „Absorbția și implementarea fondurilor UE continuă să fie împiedicate de lipsa de personal, capacitatea administrativă redusă, procedurile greoaie și dificultățile în asigurarea finanțării private”, arată documentul.
Forța de muncă, un avantaj care începe să aibă probleme
Departamentul de Stat descrie România ca având în mod tradițional „o forță de muncă numeroasă și calificată, cu un nivel în general excelent de cunoaștere a limbii engleze și cu salarii comparativ reduse în majoritatea sectoarelor”.
Situația s-a schimbat însă în unele domenii. „Oferta de forță de muncă s-a redus în profesiile înalt calificate, în special în sectoarele tehnologiei informației și sănătății, din cauza emigrării și a unui sistem de învățământ primar și secundar cu rezultate inegale”, notează raportul.
Documentul estimează că aproximativ 2,4 milioane de români trăiesc și muncesc în alte state ale Uniunii Europene.
Departamentul de Stat constată și că „Guvernul nu are o strategie cuprinzătoare pentru remedierea deficitului de forță de muncă”, deși în ultimii ani au fost luate măsuri pentru atragerea și păstrarea personalului calificat.
Povara fiscală asupra costului forței de muncă este estimată la aproximativ 42,8%, peste media europeană de 38,6%.
