Oamenii de afaceri, mesaj ferm pentru Nicușor Dan: Repetăm a zecea oară. Nu acceptăm creșteri de taxe. Ce măsuri au propus și ce spune președintele

Președintele Nicușor Dan a avut, joi, discuţii cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din România, în încercarea găsirii unor soluții pentru reducerea deficitului bugetar.

Oamenii de afaceri i-au transmis președintelui că nu sunt de acord cu creșterea taxelor și au propus un set de măsuri pe care viitorul guvern să le ia în scurt timp de la instalare.

La întrevedere au participat reprezentanţi ai următoarelor organizaţii patronale şi de afaceri: Confederaţia Patronală Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Fundaţia Romanian Business Leaders, Camera de Comerţ Americană în România, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România, Camera de Comerţ şi Industrie Româno–Germană şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Nicușor Dan vorbeşte de două etape

La începutul întâlnirii, Nicușor Dan a propus ca un pachet cu măsuri pentru deficit elaborat până în 30 iunie, apoi "construcție".

"Sper să fie prima din mai multe întâlniri pe care să le avem şi v-aş propune, pentru că ştiţi că este un moment dificil pentru politica fiscală a României, ca să spun aşa, să împărţim discuţia în două: ce e de făcut înainte de 30 iunie când trebuie să pregătim un pachet pentru a doua jumătate a lui 2025 în care să luăm nişte măsuri pentru deficit, sper eu, cât mai multe reduceri de cheltuieli, şi după 30 iunie, în care să vorbim de lucruri de construcţie", a afirmat Nicuşor Dan, în debutul întâlnirii.

Repetăm a zecea oară: Fără creșteri de taxe

Președintele Asociației Concordia, Dan Șucu, a declarat că nu este de acord cu creșterea taxelor, pentru sunt deja foarte mari.

"Noi avem un punct de vedere foarte clar – taxele plătite deja de societăți sunt foarte mari, din punctul nostru de vedere, problemele în ce privește deficitul sunt legate de cheltuirea mult prea largă a banului public.

Din punctul nostru de vedere, repetăm a zecea oară, nu suntem de acord cu creșteri de taxe", a declarat Dan Șucu, citat de Antena3.

La rândul său, Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders (RBL), a spus că deficitul trebuie acoperit din tăieri de cheltuieli, nu din creșteri de taxe.

"Prioritatea importantă a României este să continue accelerarea economică. Pentru că noi fără creștere economică nu putem să acoperim gap-ul pe care-l avem acum, fără creștere economică companiile noastre nu pot să crească, nu se pot crea joburi, salariile nu pot crește.

Deficitul trebuie acoperit din tăieri de cheltuieli, nu din creșteri de taxe. E mai mult decât atât, e o poveste dintotdeauna, faptul că România are cel mai mare gap de TVA din UE, un gap de TVA dublu față de vecinii noștri bulgari, la care ar trebui să ne uităm să vedem cum putem face pentru că sunt chestiuni care se pot instrumenta pentru că s-a pornit cu digitalizarea ANAF de câțiva ani care a produs deja efecte, am putea avea acces la date, dar astea sunt puține lucruri pentru că în realitate sunt atâtea ineficiențe", a declarat Sergiu Neguț.

Și Florin Duma, președinte IMM România, a subliniat că organizația pe care o conduce susține scăderea cheltuielilor bugetare și se opune creșterii taxelor.

”IMM România a susținut de asemenea scăderea cheltuielilor bugetare. Ne opunem creșterii taxelor. Am propus președintelui să aibă în vedere ca acele discuții cu mediul politic să includă obligatoriu și mediul de afaceri, în așa fel încât ele să aibă un rol constructiv și să ducă la concluziile pe care ni le dorim cu toții și anume reducerea deficitului bugetar”, a menționat Florin Duma, citat de Agerpres.

Măsuri propuse viitorului guvern

Astfel, Concordia propune un set de măsuri pe care viitorul Guvern să le ia în scurt timp de la instalare, pentru a tempera tensiunile economice și sociale, în 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, respectiv: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare și investiții.

Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare

Desființarea privilegiilor excesive din administrația publică, precum și înghețarea creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii la nivelul inflației și o evaluare realistă dacă România își permite toate indexările și creșterile de salarii și pensii publice prevăzute de lege pentru anul 2026.
Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraționale și utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziții publice, care trebuie să fie mai puțin greoi și să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice și nici birocratizarea excesivă.
Respectarea guvernanței corporative și eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcțiilor de administrare și reglementare.

Măsuri pentru echilibrarea fiscal-bugetară

România are nevoie rapid de un plan de reducere a deficitului pe traiectoria asumată la nivelul UE, plan care va restaura și încrederea finanțatorilor.
Menținerea sistemului de impozitare cu cotă unică reprezintă încă un atu important al României, atât în relația cu cetățenii (susținerea clasei de mijloc), cât și cu companiile (un plus de competitivitate).
Combaterea evaziunii fiscale abordată ca măsură de siguranță națională este un alt punct pe agenda antreprenorilor.
Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o așezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată și a permite accesul pe piață a unor categorii care sunt inactive în prezent.
Eliminarea impozitul minim pe cifra de afaceri.
Renunțarea la plafonarea prețurilor la energie și consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili.
Renunțarea la plafonarea prețurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază.
Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să mențină România relevantă economic în contextul regional și global.

Măsuri privind debirocratizarea

Crearea unei unități dedicate simplificării și debirocratizării la nivelul Guvernului, cu sprijin lărgit din partea Parlamentului.
Numirea unui vice prim-ministru cu atribuții clare de a digitaliza instituțiile publice și a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social și economic semnificativ: cărți de identitate, înmatriculări, căsătorii și alte evenimente de viață importante pentru care cetățenii ar trebui să aibă o experiență rapidă și eficientă în raport cu statul.
Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripție.
Adoptarea unor criterii obiective și transparente de selecție a contribuabililor pentru control.
Unificarea avizatorilor la nivel județean într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare.

Măsuri privind investițiile

Accelerarea atragerii fondurilor europene disponibile pentru România, care să se materializeze în investiții și programe cu efect de multiplicare, precum și operaționalizarea reformelor și jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranșele de finanțare curente și reașezarea investițiilor planificate în vederea maximizării absorbției.
Investiții rapide și masive în dezvoltarea de competențe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune și să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanțate din fonduri europene.
Continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuție și finalizarea acestora pentru a crește competitivitatea economică a firmelor din România, precum și scalarea investițiilor finanțate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită.