Noul guvern care abia se coace preia un buget cu multiple provocări, iar cifrele preliminare din primele patru luni ale anului, prezentate marţi de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, arată clar că drumul spre stabilitate economică nu va fi unul ușor.
Execuția bugetară indică o creștere a veniturilor, dar și un deficit semnificativ, ceea ce impune măsuri ferme pentru a menține în același timp ritmul investițiilor, plata salariilor și pensiilor majorate în 2024 și disciplina fiscală.
Deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, după primele patru luni din 2025, comparativ cu 3,25% anul trecut, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor.
Potrivit datelor oficiale, veniturile bugetare au atins în acest interval suma de 200 de miliarde de lei, marcând o creștere atât în termeni absoluți, cât și ca pondere în PIB.
Luna aprilie a adus venituri de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aprilie 2024, această performanță fiind susținută, în special, de o colectare mai eficientă a TVA, precizează ministrul de Finanţe.
Aceste rezultate arată că economia României are o capacitate importantă de generare a resurselor necesare pentru finanțarea cheltuielilor publice, chiar și în contextul unor provocări economice interne și externe.
Pe de altă parte, presiunea asupra bugetului continuă să fie ridicată, având în vedere că plata salariilor și pensiilor, majorate anul trecut, alături de investițiile publice — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei în 4 luni — consumă o parte semnificativă din resurse.
Ministrul Tánczos Barna subliniază însă o evoluție pozitivă în domeniul reducerii risipei la cheltuielile cu bunuri și servicii, care au scăzut ușor cu 3,9%, demonstrând un control mai bun asupra unor segmente ale bugetului.
Cu toate acestea, diferența dintre venituri și cheltuieli a dus la un deficit de aproape 3% din PIB (2,95%), ceea ce arată că, deși economia generează venituri importante, echilibrul financiar este fragil și necesită un angajament susținut pentru o consolidare reală.
Ministrul Finanțelor avertizează că doar prin reducerea cheltuielilor, implementarea unor măsuri ferme și crearea unui stat mai suplu România va putea respecta țintele asumate în privința deficitului bugetar.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB.
În acest context, responsabilitatea noului guvern este uriașă.
- Scrisoare deschisă de la mediul de afaceri către Nicușor Dan: România are potențialul de a deveni o poveste de succes în Europa, cu o condiție
- AmCham avertizează: România riscă să devină „junk” pentru investitori dacă nu oprește derapajele economice
Măsurile vor trebui să vizeze atât creșterea veniturilor, printr-o administrare fiscală mai eficientă, cât și reducerea cheltuielilor inutile, pentru a susține o creștere economică durabilă și a evita derapajele bugetare.