Riscăm sau nu să plătim între 9 și 10 lei pentru litrul de carburant, dacă un conflict în Golf ar reduce considerabil alimentarea cu țiței prin strâmtoarea Ormuz și ar împinge prețul petrolului spre 100 de dolari pe baril?
Ipoteza a stârnit controverse în spațiul public. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), a declarat luni că astfel de scenarii ar fi „minciuni sfruntate”.
În acest context, profesorul Dumitru Chisăliță, expertul care a făcut calculele și a avansat scenariul, explică pentru Spotmedia.ro cum se poate ajunge, matematic, la un astfel de preț – și de ce statul ar trebui să se pregătească pentru astfel de situații, chiar dacă ele nu se materializează.
„E foarte simplu. Totul este matematic. Putem spune ce vrem, dar matematica nu se schimbă”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Cum se formează prețul la pompă
Expertul explică faptul că o mare parte din prețul carburantului este dată de două componente principale:
„Mare prin parte din prețul la pompă este reprezentat de:
– produsul achiziționat la un preț stabilit pe bursă
și
– costuri diverse: transport maritim, asigurare, andocare, descărcare, din nou transport, rafinare, stocare, distribuire, din nou stocare ... și așa mai departe.
Cum am ajuns la 10 lei? Repet, e pură matematică.
Am introdus prețul petrolului de 100 de dolari barilul într-o schemă. La care se adaugă TVA, tarife, accize ... și rezultă că se ajunge la 10 lei.
Că se va atinge sau nu nivel de 100 de dolari barilul .. asta este o altă discuție.
Am văzut că și Wood McKanzie și alte institute mari au vorbit despre o potențială situație de 100 de dolari pe baril. Sau – dacă se închide cu totul (strâmtoarea Ormuz – n.red.) – chiar 120 de dolari.
Scenariile astea nu se fac pentru a speria populația. Astea sunt scenarii pe care tu, instituție, trebuie să ți le faci pentru a te putea pregăti. Faci analize, faci diverse scheme, ca să îți poți face planuri de măsuri.
Tocmai ca să nu sperii populația, ci ca să o pregătești. Una este să le arăți oamenilor că tu te pregătești pentru diverse scenarii. Chiar dacă ele nu apar, tu ai fost pregătit.
Și cu totul alta este să apară și să te ia prin surprindere, nepregătit ... ”, a precizat Dumitru Chisăliță.
2014 vs 2026: De ce același baril nu mai înseamnă același preț
În 2014, în condiții geopolitice și de producție diferite față de cele de astăzi, prețul barilului de petrol a ajuns la 114 dolari. Cu toate acestea, motorina costa aproximativ 5,5 lei litrul.
De ce, în prezent, un baril de 100 de dolari ar putea duce prețul motorinei spre 9–10 lei pe litru?
Profesorul Dumitru Chisăliță explică diferențele esențiale:
„În 2014, noi aveam producția internă de țiței de 50% (din consum - n.red.). În 2026, e considerabil mai mică.
Da, a fost costul barilului atunci de 114 dolari. Dar la noi costul era puternic influențat de producția noastră internă de la acea vreme. Care era mare și care ne permitea să ne aprovizionăm la un cost mai mic decât cel al țițeiului de pe bursă.
Sigur că și atunci plăteam transport maritim, asigurare, andocare, descărcare .. da. Dar 50% din cantitate de țiței. Cea cumpărată la prețul de pe bursă. Restul era din producția internă.
Am calculat cu datele din 2014, la motorină: costurile de rafinare și distribuție ajungeau la 1,19 lei. TVA era 24% și acciza era de 1,7 lei. Cursul valutar era de 3,2 lei/dolar.
Per total, 5,2 lei litrul de motorină, la care se mai adaugă marja comercială. Deci ajungem la 5,5 lei”, a declarat Chisăliță.
Situația din 2026 este, însă, radical diferită:
„Venim în 2026. Barilul costă 73 de dolari. Dar la cursul de astăzi, dolarul nu mai e 3,2 lei, ci 4,5 lei.
Nu mai avem 50% țiței din producția internă. S-a terminat. Acum avem doar 15% din producție internă. Restul, 85% e din import, la prețul de azi al barilului, la cursul de astăzi.
Per litru, ajungem la un cost marfă e 2,05 lei. Și pentru el calculăm: transport maritim, asigurare, andocare, descărcare ... și așa mai departe. Așa ajungem la 1,98 lei/litru. Dacă adăugăm TVA și acciză – care împreună sunt 4,35 lei/litru – ajungem la un preț total de 8,26 lei litrul de motorină. Care la pompă ajunge la 8,3 lei/litru.
Dacă vom calcula la 100 de dolari barilul, prețul litrului de motorină la pompă va fi de 9,15 lei (la care se mai adaugă câțiva bani, la pompă)”, a mai spus expertul citat de Spotmedia.ro.
Ce poate face statul
Expertul susține că este foarte posibil ca barilul de petrol să nu ajungă la 100 de dolari. Dar avertizează că scenariile trebuie luate în calcul.
Întrebat ce ar putea face Guvernul dacă prețul țițeiului crește consistent, Dumitru Chisăliță a indicat fiscalitatea drept unul dintre factorii-cheie:
„Haideți să căutăm cauza: în 2014 – când barilul costa la 114 dolari - TVA-ul și acciza, adunate, erau 2,4 lei.
Acum barilul costă 73 de dolari (cu circa 36% mai puțin decât în 2014). Dar TVA și acciza, adunate, ajung la 4,23 lei.
(...) Fiscalitatea vizibilă e 55%. Plus încă vreo 14%, fiscalitatea invizibilă: impozit pe dividend, taxa pe stâlp etc.”
O scumpire masivă a carburanților nu îi afectează doar pe cei care au mașini. Costul transportului rutier se reflectă în prețurile alimentelor, ale bunurilor de larg consum și, în final, în inflație.
În acest context, Asociația Energia Inteligentă a propus, în urmă cu o săptămână, un pachet de măsuri pe care Guvernul ar trebui să le ia preventiv, nu abia atunci când (sau dacă) prețul barilului ajunge la 100 de dolari.
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, a numit acest pachet de măsuri „airbag”. Ele sunt împărțite în:
- măsuri imediate: reducerea accizei, vouchere pentru gospodăriile vulnerabile, sprijin pentru transportatori și agricultură
- măsuri pe termen scurt: transparență la pompă (monitorizarea prețurilor), granturi de eficiență pentru IMM-uri și realizarea de planuri de siguranță
- măsuri pe termen lung: investiții în transportul feroviar, care – dacă este electrificat – poate deveni o alternativă reală la transportul rutier bazat pe motorină