România trebuie să aplice reforme fiscale suplimentare pentru a strânge încă 2% din PIB, recomandă Fondul Monetar Internațional. Instituția propune simplificarea TVA și a impozitului pe venitul persoanelor fizice prin eliminarea privilegiilor fiscale) pentru ca deficitul bugetar pe termen mediu să se încadreze în limite sustenabile.
În ciuda încetinirii economiei românești, Fondul Monetar Internațional preconizează o creștere de 2,25% în 2023, cu o redresare ușoară până la aproximativ 2,75% în 2024, pe măsură ce consumul mai puternic – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă sunt parțial contracarate de consolidarea fiscală necesară, se arată în raportul FMI pentru România citat de Economedia.
Documentul arată că pachetul de măsuri fiscale adoptat de autorități în septembrie reprezintă un prim pas spre consolidarea fiscală, însă deficitul va fi de 6% din PIB în 2023. Pentru anul viitor, în lipsa unor măsuri fiscale suplimentare, FMI preconizează că deficitul va scădea la puțin peste 5% din PIB.
Totuși, unele măsuri – în special noile impozite pe cifra de afaceri – nu sunt în conformitate cu bunele practici și ar trebui reconsiderate, subliniază instituția.
„În plus, sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a obține venituri suplimentare de cel puțin 2% din PIB în plus față de câștigurile obținute prin recentul pachet de măsuri fiscale, pentru a plasa deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, asigurându-se în același timp că toți contribuabilii își plătesc partea lor echitabilă. Simplificarea TVA și a impozitului pe venitul persoanelor fizice (inclusiv eliminarea lacunelor și a privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente-cheie ale unei astfel de reforme. Odată realizat acest lucru, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive a veniturilor", se arată în raport.
FMI precizează că politicile fiscale și de cheltuieli vor trebui să devină mai previzibile, întrucât anunțarea unor noi reforme fiscale cu mult timp înainte va ajuta companiile și gospodăriile să se adapteze la aceste schimbări.
Noua lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale inițiale care ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Pentru a evita acest risc, este necesară o introducere treptată a acestor costuri și o punere în aplicare prudentă, menționează Fondul.
O creștere puternică și prelungită a salariilor în România ar putea întârzia scăderea preconizată a inflației de bază. În plus, calendarul electoral ar putea îngreuna realizarea consolidării fiscale și a reformelor structurale în 2024, se arată în document.
FMI recomandă ca politica monetară să nu fie relaxată până când inflația de bază va ajunge pe o traiectorie descendentă fermă, necesară pentru a readuce inflația globală în intervalul de toleranță până la începutul anului 2025.