Europa, care se mișcă mai greoi decât concurenții săi strategici China și SUA, ar trebui să-și concentreze strategiile de creștere a competitivității pe zone în care poate obține cele mai mari câștiguri, cum ar fi energia și tehnologia, spune Jeromin Zettelmeyer, directorul Institutului Bruegel, într-un interviu acordat revistei CRONICILE CursDeGuvernare nr. 78.
Europa nu va putea fi relevantă și nu va putea concura cu SUA și China dacă nu-și va crea și crește giganți economici de talia marilor companii chineze și americane – astfel că armonizarea legislației statelor este esențială pentru a asigura buna funcționare a pieței unice și pentru a oferi companiilor oportunitatea de a crește la scară europeană.
Jeromin Zettelmeyer este directorul unuia din cele mai puternice think-thankuri europene pe economie și geo-economie – Institutul Bruegel.
Născut la Madrid în 1964, el a fost anterior director adjunct al Departamentului de revizuire a strategiei și politicilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Înainte de asta, a fost senior fellow Dennis Weatherstone (2019) și senior fellow (2016-2019) la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. A ocupat totodată funcția de director general pentru politică economică la Ministerul Federal German pentru Afaceri Economice și Energie (2014-2016).
În urma unei întrevederi recente, miniștrii de Finanțe și Economie din Franța, Germania și Italia au solicitat gândirea unei strategii europene ca răspuns la intervenționismul chinez și protecționismul american. Această strategie ar trebui să asigure că Europa rămâne un actor geopolitic important. Cum poate UE să realizeze acest lucru în actualul climat?
Jeromin Zettelmeyer: Printr-o combinație de reformă la nivelul statelor membre și o funcționare mai eficientă la nivelul UE.
În ceea ce privește conținutul acestei reforme, acesta ar trebui să adreseze problemele UE, deficiențele mai vechi ale UE – care au de-a face cu costurile ridicate ale energiei, dificultățile firmelor de a crește la scară europeană care ar putea avea de-a face cu unele bariere din cadrul pieței interne – și apoi ar trebui să adreseze o multitudine de probleme care sunt în unele cazuri specifice statelor membre: cum ar fi educația și competențele, o cultură managerială care este mai puțin dornică să adopte noi tehnologii, spre deosebire de competitorii din SUA.
În ceea ce privește cooperarea, strategia ar trebui să se concentreze pe câștiguri de eficiență, scăderea costurilor și utilizarea mai eficientă a resurselor prin coordonarea investițiilor și prin alinierea politicilor publice.
Nu există un singur răspuns la această întrebare și nicio strategie ușoară care să rezolve toate problemele. Mai ales că există și o a doua dimensiune: tot ce am enumerat până acum are legătură cu încercarea de a stimula creșterea economică, dar poate ar trebui să ne concentrăm mai puțin pe creștere și mai mult pe securitate. (...)
E clar că noi, europenii, am pierdut teren. Relația Chinei cu high-tech seamănă puțin cu relația României cu sportul în timpul lui Ceaușescu: întreaga societate este concentrată să câștige această cursă cu Occidentul.
Citeşte integral interviul cu Jeromin Zettelmeyer, directorul Institutului Bruegel: ”Relația Chinei cu high-tech seamănă puțin cu relația României cu sportul în timpul lui Ceaușescu” pe Curs de Guvernare