România nu poate adopta euro fără disciplină bugetară și inflație scăzută, iar problemele actuale țin mai degrabă de erori interne de politică economică decât de faptul că nu suntem încă în zona euro.
Este una dintre concluziile centrale ale raportului BNR „Zona Euro Monitor”.
Analiza vine într-un context economic complicat, marcat de un nou șoc energetic generat de războiul din Orientul Mijlociu și de presiuni majore asupra bugetului public.
România nu poate intra în zona euro fără deficite mici și inflație stabilă
Raportul BNR este foarte clar în privința condițiilor de aderare: acestea nu sunt negociabile.
„Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă”, arată documentul citat.
Cu alte cuvinte, problema este dată de dezechilibrele economice persistente. BNR subliniază că dificultățile României nu sunt generate de lipsa euro, ci de decizii interne: „Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de non-apartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară.”
De ce comparația cu Bulgaria este înșelătoare
Un punct esențial din raport vizează comparația frecventă cu Bulgaria, care este mult mai avansată pe drumul spre euro.
BNR atrage atenția că această comparație ignoră un element-cheie: „Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină.”
Bulgaria funcționează de decenii cu un regim strict de disciplină monetară, ceea ce a limitat derapajele fiscale și a stabilizat economia. România, în schimb, a avut politici mai flexibile, dar și dezechilibre mai mari.
Deficitul bugetar rămâne cea mai mare vulnerabilitate
Raportul BNR arată că România vine după ani cu deficite foarte ridicate, inclusiv peste 9% din PIB în 2024, iar ajustarea este abia în curs.
În 2025, deficitul a fost redus la 7,65% din PIB, sub ținta inițială, iar pentru 2026 guvernul vizează 6,2% din PIB.
Totuși, această corecție vine cu costuri. „Creșterea de taxe și impozite, deși dureroasă pentru cetățeni, a fost necesară”, se mai arată în raport.
BNR explică și compromisul inevitabil: reducerea deficitului a alimentat inflația. „Nu putea fi evitată o inflație mai mare în condițiile creșterii taxelor și impozitelor”, arată documentul.
2026 nu este un an de „relansare economică”
Un mesaj important al raportului este că economia nu poate accelera în paralel cu ajustarea bugetară.
„Este neavenit să se vorbească despre ‘relansare economică’ în 2026, an în care consolidarea bugetară este în desfășurare”, justifică BNR.
Care subliniază și că impulsul fiscal este negativ, iar inflația rămâne ridicată, ceea ce limitează spațiul de manevră al politicii monetare.
Noul șoc energetic riscă să agraveze situația
Raportul avertizează că războiul din Orientul Mijlociu produce un nou șoc global, comparabil cu crizele energetice din trecut.
Blocarea strâmtorii Ormuz afectează o parte semnificativă din fluxurile globale de energie și poate duce la:
- creșterea prețurilor la combustibili
- scumpirea fertilizanților și alimentelor
- presiuni suplimentare asupra inflației
BNR avertizează că impactul va fi diferit între state, iar cele mai puțin dezvoltate vor resimți mai puternic efectele.
Datoria publică și veniturile fiscale, probleme structurale
Un alt semnal de alarmă vizează veniturile bugetare reduse ale României, mult sub media europeană.
Nivelul veniturilor fiscale este de aproximativ 29% din PIB, față de circa 40% în UE, ceea ce limitează capacitatea statului de a gestiona crizele.
În același timp, datoria publică a crescut rapid, apropiindu-se de 60% din PIB, iar fără corecții riscă să urce spre 80% în următorii ani.