Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, afirmă că România ar putea intra în zona euro atunci când deficitul bugetar va fi redus la 3%.
Intrarea în zona euro este posibilă doar prin reducerea deficitului la un nivel de 3%, ceea ce nu este o treabă uşoară, dar măcar începem să discutăm despre un termen, a spus Isărescu miercuri, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că am putea discuta în cinci ani despre intrarea României în zona euro.
"Probabil că, dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii doi, trei ani, funcţionează, probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro.
Dar mai e ceva. Văd că fiecare face comparaţia cum îi place. Păi a intrat Bulgaria în zona euro, ce ruşine pentru România. Dar de ce n-a intrat Polonia? De ce n-a intrat Ungaria? De ce n-a intrat Cehia?
Deci ruşinea României că stă în aceeaşi grupă cu Polonia, cu Ungaria, cu Cehia. Şi Polonia, apropo, are vreo 70% aproape sau aproape 60 şi ceva la sută datorie publică, da? Ca să scadă datoria sub 60% în România vor trebui câţiva ani buni, deci după ce venim cu deficitul sub 3%, să avem creştere mai mare decât deficit, că altfel, aritmetic, n-ai cum să ajungi la situaţia asta", a explicat guvernatorul BNR, potrivit News.ro.
"Până atunci şi inflaţia, marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos. E deficitul ţării, nu e deficitul lui X sau lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul ţării, nu?", a afirmat Isărescu.
Acesta a subliniat că deficitul trebuie, însă, finanțat: "Eu, personal, nu agreez deloc bucuria unora care, aşa, vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit şi datorită situaţiei ţării.
Deficitul trebuie să fie finanţat. Dacă nu e finanţat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor şi aşa mai departe. Deci haideţi să fim serioşi despre problema deficitului şi a datoriei. Cine a făcut datoria? Au făcut-o guvernele, să o plătească Guvernul. Guvernele au acţionat în numele ţării şi datoria înseamnă şi deficitul cronic la sănătate."
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Raportul aprobat marți de Consiliul de Administrație al BNR arată că inflația scade lent în primul trimestru din 2026, dar începând din aprilie va crește din nou. Ulterior, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, pentru ca apoi să descrească gradual, urmând să coboare de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de marți menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.