Inflația scade lent în primul trimestru din 2026, dar începând din aprilie va crește din nou, avertizează Banca Națională a României (BNR) în Raportul asupra inflației analizat și aprobat marți de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de marți menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Potrivit BNR, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în primul trimestru din acest an, dar în trimestrul următor va înregistra o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.
Ulterior, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, pentru ca apoi să descrească gradual, urmând să coboare de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei.
Banca Centrală semnalează însă că rămân totuși incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent, corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, iar, pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
- Datoria externă a României a sărit de 227 miliarde euro. Aproape 12.000 de euro pentru fiecare român
"În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune", subliniază BNR.