Comisia Europeană a decis accelerarea realizării proiectului „Autostrăzi Energetice” pentru a crește eficiența rețelei de transport energie electrică cu scopul de a reduce prețurile și dependența regiunii de gazele naturale importate.
Facturile mai mari rezultă parțial din incapacitatea rețelei de transport de a ține pasul cu trecerea la energia regenerabilă. Aceasta înseamnă că producția de energie eoliană și solară este adesea irosită, deoarece nu poate fi transmisă în zonele în care cererea este cea mai mare, forțând blocul celor 27 de națiuni să se bazeze în continuare pe centrale pe combustibili fosili.
Comisia a avertizat că, fără o creștere masivă a investițiilor, 45% din capacitatea de transport transfrontalier de care Europa are nevoie până în 2030 nu va putea fi construită. Acest lucru ar reduce consumul cu până la 310 TWh de energie regenerabilă până în 2040, ceea ce echivalează cu aproape jumătate din consumul total al UE din anul 2023.
8 autostrăzi energetice
Refacerea sistemului de transport prin investiții suplimentare în rețele electrice — inclusiv opt proiecte transfrontaliere de transport electricitate — ar putea genera economii de 40 de miliarde de euro pe an, conform documentului adoptat miercuri de Comisie. De asemenea, ar putea stimula economia regiunii cu 18 miliarde de euro până în 2030.
Comisia speră, de asemenea, că măsurile vor atrage mai multe investiții în centre de date și inteligență artificială, domenii care ar putea stimula creșterea economică și cererea de energie electrică în Europa.
Fără acțiuni concrete, Comisia a avertizat că 45% din capacitatea de transport transfrontalier de care Europa are nevoie până în 2030 nu va fi construită. Acest lucru ar reduce până la 310 TWh de energie electrică regenerabilă până în 2040, ceea ce echivalează cu aproape jumătate din consumul total de energie al UE în 2023.
Cele 8 Autostrăzi Energetice abordează cele mai urgente nevoi de infrastructură care necesită sprijin și angajament suplimentar pe termen scurt pentru implementare. Acestea au fost selectate pe baza importanței lor strategice pentru realizarea Uniunii Energetice și a nivelului de sprijin politic din partea UE necesar pentru implementarea lor cu succes.
Comisia precizează că UE nu a atins nivelul de interconectivitate între statele membre care ar permite o adevărată uniune energetică, deoarece 14 state membre riscă să nu îndeplinească obiectivul de interconectare de 15% până în 2030.
Problema prețului ridicat al energiei electrice este generalizată la nivelul UE. În 2024, prețurile energiei electrice pentru industrie au ajuns în UE la 0,2 euro/kWh, comparativ cu 0,082 euro/kWh în China și 0,075 euro în SUA.
În prima jumătate a anului 2025, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE a variat de la 0,3835 euro/kWh în Germania la 0,1040 euro/kWh în Ungaria, în timp ce prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici au variat de la 0,2726 euro/kWh în Irlanda la 0,0804 euro/kWh în Finlanda. Un motiv cheie pentru această disparitate este nivelul insuficient de investiții în infrastructura energetică și integrarea acesteia.
Pentru accelerarea procesului de extindere a rețelei UE, în cadrul bugetului multianual 2028-2034, Comisia a propus o creștere de cinci ori a bugetului pentru energie, de la 5,84 miliarde euro la 29,91 miliarde euro. Finanțarea publică va fi completată de acțiuni menite să stimuleze investițiile private în viitoarea strategie de investiții în energie curată.
Capacitatea transfrontalieră totală a României va crește la 7250 MW
Consolidarea legăturii Ungaria-România
Cea mai importantă interconectare a României este cea cu Ungaria. Este prevăzută construirea unei linii de 400 kV (LEA) între Debrecen și Oradea, un pas crucial în consolidarea interconexiunilor nord-sud între Europa Centrală și de Sud-Est (NSI Est). Proiectul, care ar trebui să fie operațional până în 2030, va stimula în mod semnificativ integrarea și reziliența energetică regională.
De asemenea, pe partea română, lucrările avansează pentru al doilea circuit al LEA de 400 kV între Arad și Békéscsaba.
Un alt proiect de perspectivă este Interconectorul în curent continuu de înaltă tensiune (HVDC) între Ungaria și România. Acest proiect urmărește să stabilească un coridor de transport al energiei electrice de mare capacitate între cele două țări.
Prin integrarea surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea stabilității rețelei, proiectul se aliniază obiectivelor mai largi ale UE privind durabilitatea și securitatea aprovizionării. Se preconizează că proiectul va fi operațional până în 2030.
Citeşte integral analiza Cea mai amplă reformă a sistemului energetic european – Integrarea României în rețeaua de transport UE – Lista conexiunilor pe Curs de Guvernare