Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat-o la 4,8% pe cea pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
BNR estima în august 2023 o inflaţie de 7,5% pentru finalul anului 2023 şi 4,4% pentru sfârşitul lui 2024.
"Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectorii pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare. Este vorba de impactul de runda I-a al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi accize, creşterea accizelor.
Impactul ăsta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul I al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţie şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul lui T3, trimestrul III din 2025.
Ceea ce, ca să îi irit puţin pe monetarişti, că sunt mulţi monetarişti în sală, nu este rău, în contextul a două războaie şi a tuturor incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată relativ bine", a afirmat Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
El a explicat că principala contribuţie la scăderea inflaţiei este reducerea inflaţiei CORE 2 ajustat, iar aceasta arată că întărirea politicii monetare şi ţinerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă de timp şi-au făcut efectul şi o vor face în continuare.
"Ce este relativ nou în această prognoză este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Ea este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, şi asta în contextul anticipării unui ritm susţinut al corecţiei fiscale pe parcursul anului 2024 şi al continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi şi în lume.
Ce riscuri vedem la adresa acestor prognoze?
În ceea ce priveşte evoluţia cererii interne, nu vedem riscuri inflaţioniste, ci mai degrabă în jos. La impactul preţurilor materiilor prime, al bunurilor intermediare şi finale, datorită în special tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, vedem riscuri în sus, de creştere. Politica fiscală şi cea a veniturilor sunt riscuri în ambele sensuri.
Unele cum sunt măsurile de majorare a unor taxe, care se duc direct în preţuri, în sens de creştere a preţurilor, dar din punct de vedere al cererii agregate, deci atingerea obiectivelor de deficit bugetar avute în vedere de Guvern, duce inflaţia în jos. Iar pe piaţa muncii, din punctul nostru de vedere, luând în considerare şi anul electoral, riscurile sunt de a împinge creşterea preţurilor în sus, de a amplifica creşterea preţurilor", a explicat Mugur Isărescu.
Despre reducerea dobânzii
De asemenea, Mugur Isărescu a declarat că nu se pune problema unei reduceri a dobânzii de politică monetară până când nu se observă că inflaţia scade. El a menționat că reducerea dobânzii cheie şi majorarea ei ulterioară, ca urmare a reaprinderii inflaţiei, este "cea mai proastă combinaţie".
"Să fie foarte clar că nu discutăm (despre reducerea dobânzii de politică monetară - n.red.) până când nu vedem că inflaţia se duce bine în jos. Ce facem? Ne apucăm să creăm anticipaţie că relaxăm. Cea mai proastă combinaţie este să te duci cu rata de politică monetar în jos, să constaţi că inflaţia de fapt nu scade, ci o ia din nou în sus şi să te apuci să o creşti din nou. Nu ne jucăm cu rata de politică monetară. Mai facem jocuri, în anumite limite, cu dobânzile pe piaţă", a spus Mugur Isărescu.
El a fost întrebat despre reducerea dobânzilor de politică monetară în regiune. Guvernatorul BNR a afirmat că instituţia se uită atât la Banca Centrală Europeană cât şi la băncile din regiune, subliniind că nicio ţară din regiune, care are politici monetare bazate pe flotarea cursului de schimb, nu are problema fiscal - bugetară pe care o are România.