Guvernul ar strânge din taxarea cu 1% a cifrei de afaceri 1,3 miliarde euro pe an, deși doar îmbunătățirea colectării TVA ar aduce 7 miliarde de euro pe an.
În schimb, se va alege cu o inflație mai mare, cu o scădere a exporturilor și a investițiilor, consideră confederația patronală Concordia.
Intenția Guvernului de a introduce un impozit de minimum 1% companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane lei (50 de milioane de euro) a atras o reacție fermă din partea sectorului vizat.
Confederația patronală Concordia, una dintre cele mai mari asocieri patronale din România, care reunește peste 2.000 de firme active în țară, afirmă că taxa va avea efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și va scădea investițiile companiilor.
Statul ar strânge prin această taxă doar 1,3 miliarde euro pe an, deși dacă ar îmbunătăți colectarea TVA ar putea face rost de 7 miliarde de euro pe an, arată o analiză a impactului acestei măsuri realizată de Concordia.
În 2022, cele 1.092 companii care au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro au plătit impozite pe profit în valoare de peste 2,58 miliarde de euro. O parte din aceste companii sunt deja supraimpozitate (companiile din sectorul de petrol și gaze naturale sau companiile producătoare și furnizorii de energie electrică), arată confederația.
Conform datelor de anul trecut, din 1.092 companii analizate, 756 s-ar fi încadrat pentru noul sistem fiscal, întrucât impozitul pe profit plătit anul trecut nu depășește 1% din cifra de afaceri înregistrată, în timp ce 335 companii ar plăti în continuare 16% pe profit.
Statul a câștigat din impozitul de 16% pe profit aproape 12,9 miliarde de lei în 2022. Prin introducerea unei taxe de minimum 1% din cifra de afaceri încasările de la cele 756 de companii eligibile ar fi de aproape 9,1 miliarde, iar încasările de la cele 335 companii care plătesc în continuare impozit pe profit ar fi de aproape 10 miliarde de lei. În total, 19,06 miliarde de lei, comparativ cu cei 12,88 miliarde de lei colectați în 2022.
Din datele analizate, cele mai multe companii afectate provin din următoarele sectoare:
- 117 companii din sectorul energiei și al combustibililor, cu o cifră de afaceri totală de 38,14 miliarde euro.
- 76 companii din sectorul automotive, cu o cifră de afaceri totală de 21,2 miliarde euro.
- 68 de companii din sectorul tutunului, cu o cifră de afaceri totală de 37 miliarde euro.
- 46 companii din sectorul farmaceutic, cu o cifră de afaceri totală de 9,6 miliarde euro.
- 43 companii din sectorul construcțiilor, cu o cifră de afaceri totală de 5,17 miliarde euro.
În top 20 companii care ar trebui să plătească cea mai mare sumă se numără producători și distribuitori de combustibili, producători de tutun, lanțurile moderne de vânzare cu amănuntul/cu ridicata, companii din sectorul energetic, distribuitori de electrocasnice, soluții software și comunicații electronice.
Dintre companiile afectate, 294 ar trebui să plătească sume de cel puțin cinci ori mai mari decât cele plătite drept impozit pe profit în 2022, iar unele companii ar trebui să plătească și de zeci de ori mai mult.
Cum se creează discriminarea
Potrivit analizei de impact realizată de Concordia, pragul de 50 de milioane de euro este problematic și discriminatoriu, dincolo de efectele negative ale unei taxe pe cifra de afaceri în sine. "Acest prag vădit aleatoriu – impus din rațiuni politice și pe niciun fundament economic – generează distorsiuni concurențiale între companiile similare, dar care se află de o parte și de cealaltă a pragului", arată confederația patronală.
Spre exemplu, o companie cu cifra de afaceri de 49 de milioane de euro și profit fiscal de 3 milioane de lei ar plăti impozit pe profit de aproape 480.000 de lei, în timp ce o companie cu o cifra de afaceri de 50 de milioane de euro și același profit ar trebui să plătească 2,5 milioane de lei, adică de peste cinci ori mai mult.
În felul acesta, compania aflată sub pragul stabilit arbitrar ar avea un avantaj concurențial artificial, creat într-un mod impredictibil pentru mediul de afaceri.
În plus, taxarea pe cifra de afaceri ar face România mai puțin atractivă pentru investițiile străine din cauza nivelului ridicat de taxare aplicat companiilor, precum și asupra forței de muncă.
Astfel, taxa ar presupune un efort adițional de 22,4% din profitul brut, iar dacă adăugăm taxarea efectivă a profitului brut de circa 18% sarcina fiscală totală asupra profitului brut se ridică la circa 40%, în cazul în care această taxă s-ar aplica concomitent cu impozitul pe profit (la care se poate adăuga și impozitul de 8% aplicat dividendelor plătite, în scenariul distribuirii integrale a profitului către dividend), subliniază confederația.