Liderii partidelor dispuse să intre la guvernare nu au reușit să ajungă luni, la Cotroceni, la un acord cu privire la măsurile fiscale care ar urma să fie aplicate de noul guvern. Însă la capătul discuțiilor de astăzi aflăm că pe masă se află și o măsură controversată, taxa pe toate tranzacțiile bancare.
Discuțiile privind pachetul final de măsuri economice, care ar putea include creșteri de TVA, noi taxe și reduceri de posturi în sectorul bugetar, vor fi reluate marți, întrucât astăzi liderii PSD, PNL, USR UDMR și cu Minoritățile Naționale prezenți la consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan nu s-au înțeles asupra tăierilor de cheltuieli și a propunerilor privind creșterea veniturilor.
Radu Burnete, care de la 1 iulie va fi consilier prezidențial pe probleme economice și sociale, a prezentat, luni seară, într-o postare pe Facebook, în ce fază se află consultările dintre reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan cu privire la măsurile fiscale:
"După o săptămână de consultări tehnice la Palatul Cotroceni privind soluțiile pentru reducerea deficitului bugetar, discuțiile dintre partidele care ar putea forma viitoarea coaliție de guvernare sunt încă în desfășurare. Procesul este unul serios și aplicat, motiv pentru care nu s-au luat încă decizii finale. Președintele Nicușor Dan a subliniat că prioritatea este reducerea cheltuielilor statului, combaterea risipei și creșterea eficienței în colectarea veniturilor.
Majorarea taxelor rămâne doar o soluție de ultimă instanță. Negocierile dintre partide vor continua mâine, cu participarea liderilor politici, în vederea concretizării unui set mai clar de măsuri pentru reducerea deficitului", a explicat Burnete.
Discuțiile continuă, dar fără președinte
Discuțiile vor fi reluate probabil mâine după-amiază, întrucât de la 11:30 PSD va avea o ședință informală a Biroului Permanent Național pentru a discuta despre măsurile economice și formarea viitorului guvern. PSD nu a anunțat oficial dacă intră la guvernare cu membri în executiv. Ședința are loc în format restrâns, cu participarea liderului interimar Sorin Grideanu, a prim-vicepreședinților și vicepreședinților.
Nicușor Dan nu se va afla mâine în București - președintele are programată o deplasare la Centrul de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, împreună cu Regele Spaniei Felipe al VI-lea, care a sosit azi la Sibiu, iar de acolo va pleca într-o vizită oficială în Republica Moldova.
În aceste condiții, crește presiunea termenului-limită de 30 iunie, când România trebuie să prezinte Comisiei Europene și investitorilor o strategie credibilă de reducere a deficitului bugetar.
Președintele Nicușor Dan a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că propunerile de măsuri vehiculate până acum pe surse sunt doar "scenarii de lucru". "'Ne dorim ca luni să avem o primă schiță a programului de guvernare", preciza șeful statului, în prima sa conferință de presă de la preluarea mandatului, susținută la Palatul Cotroceni.
Taxa pe tranzacțiile bancare e în analiză
Luni seară, după consultările de la Palatul Cotroceni, s-a aflat, însă, că pe masa discuțiilor se află și controversata taxă pe tranzacțiile bancare, despre care presa a relatat săptămâna trecută.
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, confirmă că taxarea pe tranzacțiile bancare a fost discutată în negocierile de la Cotroceni. "Această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost intrebati, dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă", a scris Anastasiu pe Facebook.
Consilierul BNR Eugen Rădulescu a criticat dur această măsură, despre care a spus că este o "aberaţie" şi că cine propune aşa ceva nu înţelege economia de piaţă şi îşi imaginează că ia măsuri în care "banii vor veni din cer".
"Această măsură a aplicat-o Venezuela. Vrem să fim ca Venezuela? Cine a făcut aşa ceva în Europa?", se întreabă Rădulescu. El atrage atenția că cea mai mare problemă o reprezintă neîncasarea veniturilor statului: "Când nu încasezi 9 miliarde de euro pe an şi vrei să faci altceva numai să nu te atingi de hoţia aceasta uriaşă, este strigător la cer", a declarat Rădulescu.
"Taxa de tranzacții bancare pe tranzacție sau pe valoare" nu vizează, însă, băncile, ci îi țintește pe clienții acestora, cărora ar urma să le ia din bani asemănător comisioanelor pe tranzacție percepute de bănci, au declarat surse politice citate de Profit.ro.
Cum ar funcționa și de unde s-ar colecta taxa pe tranzacțiile bancare
Concret, statul ia o fracțiune infimă, de exemplu 0,1- 0,2%, din fiecare tranzacție financiară efectuată în România. De la plata facturilor și a cumpărăturilor cu cardul, până la transferuri bancare, plăți mobile sau retrageri de la ATM.
Taxa ar fi colectată automat, direct de bănci sau aplicații fintech, fără birocrație suplimentară. Baza de taxare e uriașă, iar conformarea este aproape totală.
S-ar colecta automat la tranzacții precum:
- Plăți bancare – De fiecare dacă când cineva face o plată (factură, rată, chirie etc.), sistemul bancar reține taxa din suma transferată și o virează către stat.
- Carduri & POS – La o plată de 100 lei cu cardul, 20 de bani s-ar duce către buget (dacă rata este 0,2%). Acest cost poate fi suportat de client sau de comerciant, în funcție de cum ar fi prevăzut.
- Plăți mobile & fintech – Aplicațiile de transfer (gen Revolut, BT Pay etc.) vor reține taxa automat la fiecare mișcare a banilor.
- Retrageri și depuneri cash – Scoți 1.000 lei de la bancomat? Plătești 2 lei taxă către stat. Depui 500 lei în cont? Altă taxă către stat, pe lângă cele impuse de bancă.
- Criptomonede – Și tranzacțiile între lei și crypto, făcute prin exchange-uri reglementate, ar fi taxate. Tranzacțiile "de la portofel la portofel" nu vor putea fi urmărite ușor, dar autoritățile iau în calcul reguli noi pentru platformele crypto.
Cât ar putea aduce la buget și de ce i-ar conveni Guvernului
În funcție de volumul anual al tranzacțiilor (care ajunge și la 25.000 miliarde lei), o rată de 0,2% ar putea aduce statului circa 50 de miliarde lei pe an, circa 10 miliarde de euro.
În condițiile în care România are deficit mare și bani puțini, susținătorii taxei pe orice tranzacție spun că aceasta s-ar putea dovedi foarte eficientă din mai multe motive: digitalizarea economiei permite implementarea ușoară; toată lumea tranzacționează, deci toți contribuie; banii vin automat la buget, fără efort birocratic. Pe scurt, o taxă "cu acoperire de 100%" și fără evaziune clasică.
Taxa este criticată, însă, de mai mulți specialiști din cauza efectelor negative pe care le-ar provoca:
- Efectul regresiv - Cei cu venituri mai mici cheltuie tot ce câștigă, deci vor plăti procentual mai mult decât cei cu venituri mari. De exemplu, 2 lei pe săptămână nu e mult, dar pentru cineva cu venit minim e mult mai mult decât pentru o persoană cu venituri mari, care își ține banii în conturi externe. Soluții posibile pentru atenuarea acestui efect: scutiri pentru ajutoare sociale, reducerea TVA la alimente, compensări pentru gospodării vulnerabile.
- Taxă în cascadă - Fiecare plată într-un lanț economic (de la producător la magazin) este taxată. Asta duce la prețuri mai mari la raft. De exemplu, un produs care trece prin 4 etape este taxat de 4 ori, ceea ce duce în final (în cazul unei taxe de 0,2%) la un cost cu 0,8% mai mare.
Rămâne de văzut dacă liderii PSD, PNL, USR și UDMR vor decide la discuțiile cu președintele Nicușor Dan să renunțe la această propunere controversată care a stârnit deja reacții negative sau dacă o vor menține în draftul de lucru.