România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – de 9,3%, la mare distanță de următoarea clasată și cu o situație complicată și de deficitul de cont curent la fel de mare.
Înainte de-a prezenta situația celorlalte state și măsurile lor, trebuie spus că România tocmai lucrează la planul de măsuri, iar situația e ca în tabelul de mai jos, creșterea PIB de 1,4 fiind o corecție de la 2,5% cât era în legea Bugetului:
Nu este, însă, singura țară în procedură de deficit excesiv, alte 7 state caută soluții pentru revenirea în țintă.
Dintre numeroasele programe de ajustare fiscală și soluții adoptate de state atât pe partea de venituri și cheltuieli, Curs de Guvernare a selectat unele măsuri propuse de către țările care se confruntă cu cele mai mari deficite bugetare din UE :
Slovacia
Slovacia a încheiat anul 2024 cu un deficit fiscal de 5,8% din PIB și și-a luat angajamentul ca pentru acest an să îl reducă la 4,7% din PIB.
Guvernul premierului populist Robert Fico a implementat măsuri fiscale, ce au vizat în principal majorarea veniturilor bugetare prin creșterea unor taxe și impozite, care ar aduce economii de 2,7 miliarde euro, considerat suficient pentru a reduce deficitul cu 1,1 puncte procentuale.
Cea mai importantă organizație patronală din Slovacia a prezentat însă un set de măsuri pe partea de cheltuieli despre care susține că ar aduce economii mai mult decât duble, de 6,5 miliarde euro – fără a crește taxele și impozitele, și cel mai important nu ar afecta competitivitatea economică a țării, susțin autorii studiului.
Printre măsurile propuse se află înghețarea salariilor din sectorul public timp de trei ani, eliminarea a două zile libere la nivel național, eliminarea voucherelor de vacanță și a altor bonusuri asemănătoare plătite de stat și a subvențiilor pentru creditele ipotecare.
O altă măsură o reprezintă fuzionarea sau desființarea agențiilor de stat redudante, inclusiv Autoritatea pentru Reglementarea Jocurilor de Noroc.
Propunerile sunt respinse parțial de premierul populist Robert Fico, revenit la putere în 2023. El, a propus în schimb ca Slovacia să ia în considerare impozitarea progresivă pentru cei cu venituri mai mari.
Guvernul de la Bratislava a solicitat prelungirea cu un an a perioadei pentru atingerea țintei de deficit de 3% din PIB în 2029, amintind de riscurile comerciale generate de tarifele vamale și factorii geopolitici, care ar putea încetini expansiunea economică.
Franța
În încercarea de a spori veniturile bugetare cu 60 miliarde euro în 2025, guvernul francez a prezentat un proiect care vizează persoanele cu venituri mari și marile corporații, cu creșteri semnificative de impozite, cu titlu temporar (3 ani). Măsurile vizează reducerea deficitului bugetar al Franței, care depășește în prezent 6% din PIB, la 5% până în 2025 și la 3% până în 2029.
Impozitele propuse includ o taxă suplimentară pentru persoanele cu venituri mari. Persoanele singure care câștigă peste 250.000 de euro anual sau cuplurile care câștigă 500.000 de euro plătesc în prezent un impozit suplimentar între 3% și 4% pentru veniturile care depășesc aceste praguri. Conform noului proiect, această cotă ar putea crește, asigurând o cotă medie minimă de impozitare de 20% pentru următorii trei ani, pentru sumele care depășesc aceste praguri.
Totodată, corporațiile cu cifre de afaceri de peste 1 miliarde euro vor plăti un impozit suplimentar, pentru sumele care depășesc acest nivel. Se așteaptă ca aceste măsuri să aducă 20 de miliarde de euro la buget, completând reducerile de cheltuieli în valoare de 40 de miliarde de euro.
Până în 2027, se preconizează ca plățile cu dobânzile la datoria Franței vor ajunge la 70 de miliarde de euro, ceea ce ar putea face din aceasta cea mai mare cheltuială bugetară a țării – depășind chiar și educația.
Citește integral articolul Cum luptă ceilalți corigenți bugetari cu deficitul excesiv: situația celorlalte state UE și tipul de măsuri pe care le iau. Linia de tăiere – lecția eșecului norvegian pe Curs de Guvernare.