22 de companii de stat au acumulat în total datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei (restanțe către stat) și au înregistrat pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei (cheltuieli mai mari decât veniturile) într-un singur an, potrivit datelor prezentate joi de guvern.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a descris aceste societăți drept „găuri negre pentru economia României” și a anunțat măsuri care merg de la restructurare și fuziuni până la faliment și lichidare controlată.
Este, potrivit acesteia, „prima dată” când statul are un bilanț structurat, realizat pe criterii unitare, pentru un portofoliu de companii publice.
„Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă”
Cele 22 de companii analizate reprezintă doar o parte din tabloul mai amplu al întreprinderilor de stat. Situația generală este însă și mai gravă.
„Realitatea faptică este că avem în România peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că sunt 3, 4, 5 spitale regionale pe care le-am fi putut construi de aceşti bani”, a declarat vicepremierul.
În acest context, ea a subliniat că menținerea actualului model generează costuri directe pentru contribuabili.
„Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă”, a spus Gheorghiu.
Cine face cele mai mari datorii
Printre companiile care contribuie cel mai mult la datoriile bugetare se numără CFR Marfă, SNCFR și Romaero.
Vicepremierul atrage însă atenția că aceste societăți nu pot fi tratate la fel. „Problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esenţială, altele sunt platforme industriale, strategice, a caror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entităţi comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie.”, a spus Gheorghiu.
Cum le-a împărțit Guvernul: de la investiții la lichidare
Analiza realizată de Executiv a evaluat fiecare companie pe șapte dimensiuni – de la strategie și guvernanță, până la performanță financiară – folosind date din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF.
În urma acestui proces, firmele au fost împărțite în șase categorii:
- infrastructură critică (ex: Elcen, Oil Terminal, CFR SA) – unde sunt necesare investiții și consolidare;
- decizie strategică (Minvest, Remin, Avioane Craiova, Romaero) – unde sunt necesare audituri și hotărâri interministeriale;
- transformare pe model european (CNCIR);
- redresare operațională (CFR Călători, Metrorex, Tarom);
- fuziune și absorbție;
- ieșire ordonată din portofoliu, prin lichidare.
„A trata totul la fel înseamnă de fapt a nu decide nimic”, a explicat vicepremierul.
CFR Marfă intră în faliment. Activitatea este preluată
Cea mai radicală măsură vizează CFR Marfă, care va intra în faliment în perioada imediat următoare.
„CFR Marfă este o companie care își va declara falimentul până la 31 mai. Acesta este calendarul”, a anunțat Gheorghiu.
Activitatea va fi preluată de Carpatica Feroviar, iar o parte dintre angajați au fost deja transferați sau urmează să fie angajați.
Exemplul Petrotrans: 19 ani de faliment și bani cheltuiți fără rezultat
Un caz considerat emblematic de Guvern este cel al Petrotrans, aflată în faliment din 2007.
„Împlineşte anul acesta 19 ani de când o procedură este tergiversată. În tot acest timp s-au cheltuit bani. Singurii care au încasat bani în aceşti ani sunt lichidatorii, contabilii şi cei care au făcut arhivare”, a declarat vicepremierul.
Mai mult, statul continuă să plătească și costuri curente. „Încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual chirie, pentru nişte conducte care există pe hârtie.”, a punctat Gheorghiu.
Tarom, în impas: Pierde bani de 10 ani
Situația Tarom este, de asemenea, critică, iar modelul actual este considerat nesustenabil.
„Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil. Compania pierde bani în ultimii 10 ani”, a spus Gheorghiu.
Deși compania a raportat profit în 2024, acesta nu a provenit din activitatea de bază. „Noi știm că profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani.”, a mai spus vicepremierul.
Viitorul operatorului depinde de decizia Comisiei Europene privind prelungirea planului de restructurare.
Urmează un nou val de companii analizate
Executivul anunță că analiza nu se oprește aici. „Continuăm acest proces cu următorul val de companii, pe care îl vom anunţa în următoarele 30 de zile”, a declarat vicepremierul.
De această dată, selecția va fi făcută după criterii legate de importanța strategică și situația financiară, cu obiectivul declarat ca statul „să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment”.