Reforma companiilor de stat a intrat într-o nouă etapă, iar schimbările adoptate recent prin legislație creează premisele ca procesul să nu mai poată fi întors din drum, indiferent de schimbările politice viitoare, spune vicepremierul Oana Gheorghiu. Cifrele prezentate arată dimensiunea uriașă a problemelor generate de companiile de stat, iar miza principală a reformei la acest moment sunt consiliile de administrație.
Peste 1.500 de companii de stat și datorii de 14 miliarde de lei
Potrivit vicepremierului, România are în prezent 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt companii centrale, iar restul se află în subordinea administrațiilor locale. La finalul anului 2024, aceste companii cumulau pierderi totale de 14 miliarde de lei, rezultate din toți anii anteriori.
„80% din pierderi sunt concentrate în companiile centrale, în companiile mari”, a explicat Oana Gheorghiu, precizând că cea mai mare parte a datoriilor este către stat. Situația va fi actualizată în luna mai 2026, după depunerea bilanțurilor pentru anul 2025.
Acesta este punctul de plecare al reformei, a subliniat vicepremierul, într-un context în care răbdarea publică este limitată, iar termenul „reformă” este perceput cu scepticism după decenii de promisiuni.
Reforma a început: lege nouă și reguli clare
Oana Gheorghiu a explicat că, în 2024, legislația privind guvernanța companiilor de stat a fost actualizată conform ghidurilor OECD, iar acest lucru a permis pornirea efectivă a reformei.
„Avem o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă. Schimbarea pe care o așteptăm în companiile de stat se poate face. Nu inventăm roata, avem modele care au funcționat în alte țări”, a declarat vicepremierul, citat de News.ro.
Ea a subliniat că procesul presupune construirea unei „fundații solide”, înainte de a cere rezultate rapide, comparând reforma cu ridicarea unei case care are nevoie, mai întâi, de un plan și de o bază bine făcută.
Potrivit Oanei Gheorghiu, marea provocare a reformei o reprezintă consiliile de administrație, iar calitatea acestora este decisivă pentru viitorul unei companii de stat.
„De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară. Este un lucru dovedit”, a spus vicepremierul.
Ea a amintit că, în trecut, consiliile de administrație au fost formate „de cele mai multe ori din oameni numiți politic sau pe linie politică”, practică pe care noua legislație o exclude explicit.
Separarea statului-arbitru de statul-jucător
Un element central al noii legi este limitarea strictă a intervenției politice în funcționarea companiilor de stat. Oana Gheorghiu a explicat că miniștrii nu mai au voie să se implice în decizii operative.
„Ministrul nu mai are voie niciodată să dea un telefon și să ceară o achiziție, o numire sau o anumită atitudine. Ministerul este reprezentantul acționarului și are rol strict în adunarea generală a acționarilor. Atât”, a declarat vicepremierul.
Ministerele pot stabili obiectivele și indicatorii de performanță pentru consiliile de administrație, dar, odată fixate aceste criterii, nu mai pot interveni până la următoarea adunare generală.
„Practic, există o separare între rolul statului de reglementator și rolul statului de jucător. Până acum au fost în aceeași echipă. E ca și cum aceleași persoane ar fi fost și arbitri, și jucători. Nu se mai poate lucrul ăsta”, a explicat Gheorghiu.
Vicepremierul a mai precizat că selecția membrilor consiliilor de administrație va fi transparentă, iar legea prevede sancțiuni pentru încălcarea regulilor. Rolul de monitorizare revine AMEPIP, instituția care evaluează indicatorii de performanță ai întreprinderilor publice și care, potrivit vicepremierului, are în prezent „o conducere solidă, de profesioniști”.
„Nu putem promite miracole”, dar mecanismul nu mai poate fi întors
Oana Gheorghiu a recunoscut că rezultatele nu vor apărea peste noapte și că nu toate consiliile de administrație vor funcționa perfect.
„Nu putem să promitem miracole, nu toate consiliile de administrație vor fi perfecte”, a spus vicepremierul.
În schimb, miza principală este crearea unui mecanism care funcționează și care nu mai poate fi întors din drum.
„Dacă începem să creăm un mecanism care funcționează și care nu mai poate fi întors, atunci când se schimbă guverne, miniștri, ministere, vom reuși să ducem mai departe această schimbare în companiile de stat”, a concluzionat Oana Gheorghiu.
Întrebată dacă 2026 va fi anul reformei companiilor de stat, Gheorghiu a răspuns tranșant că reforma nu se poate face într-un singur an.
„Dacă vine cineva și vă spune că aceste companii pot fi reformate într-un an de zile, vă minte”, a declarat vicepremierul.
Pentru acest an, Guvernul are jaloane clare:
- 31 martie: închiderea interimatului din consiliile de administrație;
- 31 august: demararea a cel puțin trei planuri de restructurare la companii importante din energie și transporturi;
- până la finalul anului: planuri clare de restructurare și începutul implementării pentru primele 22 de companii din „primul val”, în paralel cu analiza altor societăți.
Primele companii vizate de reformă
Guvernul a decis, în 5 decembrie, primele companii care intră în procesul de reformă și în analiza Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de Oana Gheorghiu.
Printre acestea se află TAROM, Metrorex și companiile CFR, alături de alte firme propuse de ministerele de resort. Potrivit premierului, bugetele acestor companii vor fi aprobate imediat după adoptarea bugetului național.
Referindu-se la TAROM, vicepremierul a spus că există „o emoție la nivelul societății” față de compania aeriană națională și că aceasta „într-o formă sau alta trebuie să existe”.
TAROM are în prezent un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, care se încheie la finalul anului 2026 și include un buget pentru achiziția de aeronave.
„Felul în care a fost gestionată până acum ne arată că nu a fost bine. Dacă nu a fost bine, trebuie să luăm măsuri complet diferite de ce am făcut până acum”, a spus Gheorghiu, adăugând că ar fi necesară ieșirea din paradigma „nu ne vindem țara” sau a refuzului automat al parteneriatelor public-private.