Negocierile trilaterale în premieră dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite s-au încheiat sâmbătă la Abu Dhabi. După două zile de discuții, nu a fost anunțat niciun acord concret, însă atât Kievul, cât și mediatorii au transmis că dialogul a fost unul „constructiv” și că există posibilitatea continuării negocierilor.
Delegațiile au discutat parametrii unui armistițiu și au analizat mecanisme de securitate, însă diferența majoră care rămâne este problema teritorială, în special controlul asupra Donbasului. Fără un compromis asupra acestui punct, procesul de pace rămâne blocat, iar conflictul continuă să afecteze direct civilii și infrastructura Ucrainei.
De altfel, finalul discuțiilor a avut loc pe fondul celui mai amplu atac rusesc din ultimele săptămâni asupra Ucrainei, care a vizat infrastructura energetică și zone civile din marile orașe, inclusiv Kiev și Harkov.
Primele reacții după negocieri
Informațiile oficiale făcute publice după încheierea negocierilor sunt puține. Potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului Emiratelor Arabe Unite, citat de Sky News, discuțiile s-au concentrat pe „elementele rămase nerezolvate” ale cadrului de pace propus de SUA - planul de pace elaborat inițial de Statele Unite și Rusia și ulterior modificat de SUA și Europa.
Potrivit aceleiași surse, negocierile au inclus un „angajament direct” între oficiali ruși și ucraineni și s-au desfășurat într-o „atmosferă constructivă și pozitivă”.
Această formulare sugerează posibilitatea ca emisarii celor două țări să fi fost în aceeași încăpere, și nu în formatul în care delegația americană face naveta între părți, însă declarația nu clarifică explicit acest aspect, notează Sky News.
Zelenski: Noi întâlniri ar putea avea loc săptămâna viitoare
După încheierea negocierilor, o declarație a venit și de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a spus că „s-au discutat multe lucruri” în cadrul întâlnirilor trilaterale și a descris discuțiile drept „constructive”.
„Accentul central al discuțiilor a fost pus pe posibilii parametri pentru încheierea războiului”, a spus Zelenski.
El a subliniat importanța rolului Statelor Unite în acest proces, afirmând că apreciază „în mod deosebit înțelegerea necesității unei monitorizări și a unei supravegheri americane a procesului de încheiere a războiului și de asigurare a unei securități reale”.
Președintele ucrainean a mai precizat că, dacă va exista disponibilitate pentru a merge mai departe, noi întâlniri ar putea avea loc chiar de săptămâna viitoare.
„În urma întâlnirilor desfășurate în aceste zile, toate părțile au convenit să raporteze în capitalele lor asupra fiecărui aspect al negocierilor și să coordoneze pașii următori cu liderii lor. Reprezentanții militari au identificat o listă de teme pentru o posibilă întâlnire viitoare.
Dacă va exista disponibilitate pentru a merge mai departe – iar Ucraina este pregătită – noi întâlniri vor avea loc, posibil chiar de săptămâna viitoare. Aștept un briefing din partea delegației la întoarcerea acesteia”, a mai spus Zelenski
„Ucraina lucrează pentru pace și securitate. Mulțumesc tuturor celor care ajută”, a încheiat președintele ucrainean.
Moscova: deschidere pentru continuarea dialogului
Ministerul rus de Externe a transmis sâmbătă că Moscova rămâne deschisă continuării dialogului, potrivit agenției de stat RIA. Declarația vine în linie cu mesajele prudente ale Kremlinului din timpul negocierilor, care au evitat detaliile, dar au menținut ideea unui proces diplomatic deschis.
Obstacolul-cheie
În timpul negocierilor, discuțiile s-au concentrat pe parametrii unui posibil armistițiu, zone tampon și mecanisme de control.
Oficialii ucraineni au transmis încă de la început că este „prea devreme” pentru concluzii, iar experții au subliniat că principala problemă rămâne cea teritorială, respectiv disputa privind controlul asupra teritoriilor estice, în special regiunea Donbas.
Rusia a insistat ca forțele ucrainene să se retragă din Donbas și a reafirmat că fără rezolvarea problemei teritoriale nu există speranță pentru o pace durabilă. Kremlinul a repus în discuție acordul sau „formula” convenită anterior cu Washingtonul privind retragerea forțelor ucrainene din zonele ocupate.
Ucraina a respins ferm aceste cereri și a subliniat că renunțarea la teritoriu nu este o opțiune, reiterând necesitatea ca pacea să includă respectarea integrității teritoriale și suveranității sale.
Această divergență fundamentală rămâne obstacolul-cheie care a împiedicat progresul în negocieri.
Ce spun analiștii
Analiștii citați de Sky News sunt sceptici în privința șanselor unui progres rapid. Profesorul Mark Galeotti, expert în Rusia modernă, a declarat că principala problemă rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze restul regiunii Donbas.
„Nu există semne că Zelenski poate sau va face o asemenea concesie majoră, chiar dacă există presiuni din partea americanilor”, a spus Galeotti. El a adăugat că afirmațiile fostului președinte american Donald Trump, potrivit cărora „90–95% dintre probleme ar fi fost deja rezolvate”, ignoră tocmai acel „5–10%” care, în realitate, blochează întregul proces.
Alți analiști consideră că atacurile masive din timpul negocierilor au fost concepute pentru a transmite Washingtonului ideea că Rusia este dispusă să continue războiul și că victoria sa în estul Ucrainei ar fi inevitabilă. Ucraina respinge acest narativ, argumentând că, în ciuda pierderilor și a iernii grele, societatea ucraineană rămâne ferm împotriva oricăror cedări teritoriale.
UE și NATO, absente de la discuții
Negocierile de la Abu Dhabi au reprezentat prima ocazie în care delegații oficiale ale Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au întâlnit în format trilateral de la începutul războiului din 2022. Acest format dovește o schimbare în abordarea diplomatică americană, în care Washingtonul a preluat un rol de mediator direct între Kiev și Moscova.
Ucraina a fost reprezentată de negociatorul principal Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Kirilo Budanov, șeful cabinetului președintelui Zelenski. Rusia a participat cu înalți oficiali, inclusiv generalul Igor Kostiukov, director al serviciului de informații militare GRU, și alți reprezentanți importanți ai Ministerului Apărării. Statele Unite au fost reprezentate de trimișii speciali ai președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner, dar și alți oficiali din administrație.
Acest aranjament a atras atenția comunității internaționale și a consolidat ideea că negocierile sunt ghidate în principal de Washington, în absența unei participări active a liderilor sau instituțiilor europene. Observatorii notează absența directă a reprezentanților Uniunii Europene sau NATO în discuțiile oficiale.
Atacuri masive în paralel cu negocierile
În noaptea care a precedat finalul negocierilor, Rusia a atacat masiv Ucraina cu rachete și drone, vizând în special infrastructura energetică și zone civile. Cele două mari orașe ale țării, Kiev și Harkov, au fost lovite, iar autoritățile au raportat morți și zeci de răniți. Temperaturile au coborât până la -13°C în capitală, iar penele de curent și căldură au afectat peste 1,2 milioane de clădiri la nivel național, inclusiv aproximativ 800.000 în Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile au vizat deliberat instalații energetice, clădiri rezidențiale, un spital, o maternitate, un cămin pentru persoane strămutate și o instituție de învățământ medical. El a cerut aliaților să respecte angajamentele privind livrările de sisteme de apărare antiaeriană.
„Fiecare astfel de lovitură asupra infrastructurii noastre energetice demonstrează că nu trebuie să existe întârzieri în furnizarea apărării aeriene. Fiecare rachetă pentru Patriot, NASAMS și celelalte sisteme ajută oamenii să supraviețuiască iernii”, a transmis Zelenski, subliniind că atacurile arată lipsa de bună-credință a Moscovei chiar în timp ce negocierile de pace erau în desfășurare.
Ministrul ucrainean de externe a condamnat la rândul său ceea ce a numit violența „cinică” ordonată de Vladimir Putin, afirmând că „locul lui Putin nu este la masa păcii, ci în fața unui tribunal”.