Inteligența artificială (AI) reprezintă un domeniu în tehnologie care a înregistrat progrese semnificative în ultimele decenii, transformând modul în care oamenii trăiesc. La bază, AI-ul implică dezvoltarea de sisteme de calcul și software care pot executa sarcini care necesită în mod tradițional inteligența umană, cum ar fi învățarea, raționamentul și luarea deciziilor. Aceste sisteme sunt construite pe algoritmi de o mare complexitate și pot învăța pe baza datelor pe care le primesc.
Deși este un pas uriaș al umanității către un viitor strălucit, în care tehnologia avansată poate face mai mult decât era de așteptat, există și provocări semnificative legate de AI, inclusiv preocupări etice și legale. De exemplu, utilizarea AI-ului în deciziile de angajare sau în sistemul de justiție poate genera discriminare sau părtinire involuntară. De asemenea, există îngrijorări legate de privatizarea datelor și securitatea cibernetică, deoarece AI-ul poate fi folosit pentru a crea atacuri cibernetice sofisticate.
De când s-au lansat noi forme de Open A.I, inteligența artificială a devenit un subiect foarte controversat. Poate aduce avantaje în cercetare și sistemul educațional, dar poate fi nociv pentru anumite persoane ori profesii sau pentru buna funcționare a societății, în contextul în care există prea puține reglementări sau forme de educație în ceea ce privește folosirea acestor instrumente inovatoare. Mai multe informații despre inteligența artificială, dar și despre avantajele și posibilele pericole pe care le ascunde, vor fi detaliate în continuarea acestui material.
Cuprins
1. Inteligența artificială: ce este și cum funcționează
Inteligența artificială (AI) reprezintă un fenomen ce se concentrează asupra dezvoltării sistemelor și algoritmilor capabili să imite abilitățile cognitive umane. Cu alte cuvinte, această imitare este una care implică funcții precum învățarea, raționamentul și rezolvarea problemelor. Funcționarea AI se bazează pe analiza și interpretarea datelor, permițând astfel sistemelor AI să ia decizii în funcție de informațiile disponibile. Pentru a înțelege impactul inteligenței artificiale, este necesară o scurtă analiză a componentelor cheie ale acesteia:
- Învățarea automată sau „Machine Learning”
Această ramură a A.I. este asemănată cu învățarea umană, dar este aplicată în cadrul mașinăriilor tehnologice. În loc să fie programate explicit pentru a rezolva o anumită sarcină, mașinile învață din date. Un exemplu practic este clasificarea email-urilor ca spam sau non-spam. În loc să creezi reguli specifice pentru fiecare tip de email, un algoritm de învățare automată poate reține din mii de exemple și va deveni din ce în ce mai precis în identificarea spam-ului pe măsură ce primește feedback de la utilizatori.
Un alt exemplu este recunoașterea facială. Algoritmii de învățare automată pot învăța să recunoască fețele oamenilor din imagini prin antrenarea pe un set de date vast care conține imagini cu fețe și etichete care indică cui aparține fiecare chip. Astfel, acești algoritmi pot fi utilizați în aplicații precum deblocarea telefoanelor mobile prin recunoașterea facială.
- Rețele neurale artificiale
Acestea sunt modele matematice complexe, inspirate din funcționarea creierului uman. Rețelele neurale artificiale sunt folosite în învățarea profundă, o ramură a învățării automate. Un exemplu notabil este recunoașterea vocală. Atunci când se vorbește cu asistenții virtuali precum Siri sau Google Assistant, sunetul vocii umane este transformat în date digitale și apoi analizat de o rețea neuronală pentru a înțelege cuvintele și intențiile utilizatorului. Cu cât astfel de rețele sunt antrenate cu mai multe date, cu atât devin mai bune în înțelegerea limbajului uman.
Un alt exemplu este recunoașterea de imagini. Rețelele neuronale pot învăța să identifice obiecte, animale sau oameni în imagini. De exemplu, în domeniul medical, acestea pot fi folosite pentru a detecta anomalii în imagini medicale, precum radiografiile sau scanările RMN.
- Procesarea limbajului natural (NLP)
Această componentă a A.I. se concentrează pe capacitatea sistemelor de a înțelege și de a comunica în limbajul uman. Un exemplu concret este traducerea automată. Serviciile online precum Google Translate folosesc algoritmi NLP pentru a traduce text dintr-o limbă în alta. Algoritmii NLP înțeleg structura gramaticală a limbilor și au capacitatea de a găsi echivalente semantice între cuvinte și expresii.
De reținut, în primă instanță, este faptul că avantajele inteligenței artificiale au fost de multă vreme implementate în aplicațiile și dispozitivele cu care oamenii lucrează în viața de zi cu zi, la școală ori la birou. Până și telefoanele inteligente, utilizate de nenumărate ori pe zi, funcționează după aceste principii, care au ajuns să contureze așteptările oamenilor de dispozitivele tehnologice cele mai banale.
2. Inteligența artificială și tipurile de A.I.
Există mai multe tipuri de inteligență artificială, delimitate de capacitățile lor de funcționare, dar și de scopul și utilizarea principală. Pe de o parte, există categoria A.I. slabă numită și „Weak A.I.”. Acest tip de inteligență artificială se referă la sisteme specializate, care sunt dezvoltate pentru a rezolva sarcini specifice, limitate la domeniul lor de aplicare. Cu alte cuvinte, aceste sisteme sunt „înguste” și specializate într-un singur domeniu. Acestea nu au conștiință sau înțelegere în adevăratul sens al cuvântului.
Ele funcționează în funcție de setările și instrucțiunile pe care le primesc și nu pot face generalizări sau extrapolări dincolo de ceea ce au fost programate să facă. Un exemplu comun este asistentul virtual, precum Siri sau Google Assistant, care pot răspunde la întrebări, dar nu au o înțelegere profundă a limbajului sau a contextului.
Un alt exemplu este utilizarea A.I. în motoarele de căutare. Aceste motoare sunt capabile să analizeze și să sorteze miliarde de pagini web pentru a afișa rezultate relevante în funcție de termenii de căutare ai utilizatorilor. Cu toate acestea, ele nu „înțeleg” conținutul paginilor web în sensul în care o face un om. Acestea folosesc algoritmi matematici și statistici pentru a identifica legături și a calcula relevanța paginilor.
Pe de altă parte, A.I. puternică sau „Strong A.I.” este categorie de inteligență artificială care reprezintă un nivel de dezvoltare la care mașinile ar avea capacitatea de a gândi și înțelege la fel ca un om. Acest tip de A.I. ar fi capabil să rezolve orice problemă intelectuală și să efectueze sarcini într-o gamă variată de domenii, fără a fi programate explicit pentru fiecare sarcină. Cu toate acestea, dezvoltarea unei astfel de inteligențe este extrem de complexă și, până în prezent, nu s-a atins în totalitate acest nivel. Aceasta rămâne un obiectiv în cercetarea și ridică întrebări semnificative legate de etică și conștiință artificială.
Desigur, există și alte clasificări ale inteligenței artificiale în funcție de principiul lor de utilizare. Toată lumea a auzit de Chat GPT. Această platformă de OpenAI poate genera texte coerente și relevante pe baza inputului primit, luând în considerare contextul conversației pentru a produce răspunsuri adecvate. Este flexibil și se poate adapta la o varietate de sarcini și contexte, putând oferi informații, rezolva probleme, oferi sugestii sau pur și simplu participa în conversații. Modelul poate fi îmbunătățit prin intermediul feedback-ului utilizatorilor, devenind mai precis pe măsură ce primește mai multă experiență.
Este important de menționat că Chat GPT are limite și poate produce informații incorecte sau răspunsuri neadecvate în anumite situații, așa că utilizatorii trebuie să fie conștienți de faptul că acest asistent virtual are acces la informații doar până în septembrie 2021 și că trebuie să verifice informațiile primite de la model înainte de a le utiliza în decizii importante sau în contexte sensibile.
De asemenea, există și platforma DALL-E, care este un proiect dezvoltat de OpenAI ce se concentrează pe generarea de imagini realiste provenind din texte. Utilizatorii furnizează o descriere textuală a imaginii pe care doresc să o creeze. Acest text poate conține instrucțiuni detaliate sau concepte abstracte. DALL-E prelucrează descrierea textului și încearcă să înțeleagă semnificația acesteia. Modelul traduce apoi textul într-o imagine prin intermediul unei rețele neuronale generative. Imaginea generată este de obicei complexă și poate să prezinte diverse detalii și caracteristici, care reflectă descrierea textuală furnizată. Utilizatorii au opțiunea de a rafina imaginea generată printr-un proces interactiv.
Platforma DALL-E are multiple aplicații și beneficii. Poate fi utilizată în design și creație artistică, ajutând artiștii și designerii să genereze concepte de design sau ilustrații pentru proiecte artistice. De asemenea, poate fi folosită în publicitate și marketing pentru a crea vizualuri personalizate pentru produse sau servicii. Cu toate acestea, inteligența artificială aduce și probleme, căci lipsa de reglementări în domeniu a dus la lansarea unor lucrări care copiază stilurile consacrate ale marilor artiști. Furtul intelectual devine, astfel, o problemă severă în acest context.
3. Avantajele inteligenței artificiale
Inteligența artificială aduce numeroase beneficii în viața de zi cu zi. A.I. poate automatiza procese, reducând erorile umane și crescând eficiența generală. De asemenea, poate contribui la diagnosticarea și tratamentul bolilor, analizând volume mari de date medicale pentru a identifica modele și tendințe. Tehnologiile A.I. sunt folosite și în dezvoltarea vehiculelor autonome, ceea ce poate duce la reducerea accidentelor rutiere.
Platformele dezvoltate de OpenAI aduc și alte avantaje semnificative în viața de zi cu zi a utilizatorilor obișnuiți. Acestea oferă asistență virtuală mai inteligentă, îmbunătățind accesul la informații relevante. De asemenea, platformele A.I. facilitează comunicarea internațională prin servicii de traducere automată, permițând interacțiuni mai fluente în diverse limbi.
În plus, platformele de inteligență artificială îmbunătățesc experiența de utilizare a aplicațiilor și serviciilor online prin furnizarea de recomandări personalizate, îmbunătățind astfel navigarea pe internet și accesul la conținut relevant. Aceste tehnologii pot simplifica procesul de căutare și rezolvare a problemelor cotidiene și pot aduce inovație în educație, sănătate și multe alte domenii, sporind calitatea vieții utilizatorilor obișnuiți. Cel puțin, acestea sunt scopurile clar exprimate ale dezvoltatorilor de noi tehnologii, chiar dacă produsul final nu este întotdeauna satisfăcător sau 100% etic.
4. Despre inteligența artificială și lipsa de reglementări
În România, precum și în multe alte țări, dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani. Cu toate acestea, una dintre principalele provocări este lipsa de reglementări adecvate în acest domeniu în continuă evoluție. Acest aspect poate avea consecințe semnificative asupra confidențialității datelor, a eticii și a securității în utilizarea inteligenței artificiale în România.
Confidențialitatea datelor reprezintă una dintre cele mai grave preocupări legate de lipsa de reglementări adecvate privind inteligența artificială. Sistemele inteligente pot colecta și analiza o cantitate semnificativă de date personale, inclusiv informații despre locația utilizatorilor, preferințele lor, istoricul de căutare și multe altele. În absența unor reglementări clare privind colectarea, stocarea și utilizarea acestor date, există riscul ca informațiile personale să fie exploatate sau să fie utilizate în scopuri neadecvate. Este esențial să se implementeze legi și regulamente stricte care să asigure transparența și consimțământul adecvat al utilizatorilor în ceea ce privește gestionarea datelor lor.
Inteligența artificială ce are prejudecăți este o altă problemă majoră asociată cu lipsa de reglementări. Algoritmii A.I. pot perpetua prejudecăți sau discriminare din cauza datelor de antrenament utilizate. În România, precum și în alte părți ale lumii, există preocupări cu privire la modul în care acești algoritmi pot influența deciziile critice în domenii precum recrutarea, evaluarea creditelor sau sistemul de justiție. Dezvoltarea de reglementări care să oblige la verificarea și corectarea algoritmilor pentru a minimiza prejudecățile este esențială pentru a asigura tratament echitabil și nediscriminatoriu pentru toată lumea.
Securitatea reprezintă o altă sursă majoră de îngrijorare. România, la fel ca și alte țări, se confruntă cu riscuri crescute de atacuri cibernetice și generare de deepfakes, tehnici care pot fi folosite pentru a manipula informații sau pentru a crea conținut fals. Este esențial ca legile și reglementările să stipuleze măsuri de securitate obligatorii și să impună sancțiuni severe pentru cei care încalcă aceste reguli.
Controlul autonom este o altă preocupare legată de inteligența artificială, în special în contextul lipselor de reglementări. Dezvoltarea de A.I. puternice și autonome poate duce la consecințe imprevizibile și poate ridica întrebări privind responsabilitatea în cazul unor decizii greșite sau a accidentelor. Reglementările trebuie să definească clar responsabilitatea în astfel de situații și să stabilească cerințe stricte pentru dezvoltarea, testarea și operarea sistemelor de inteligență artificială autonome.
5. Inteligența artificială în educație
Fenomenul A.I. poate aduce,însă, beneficii numeroase în educație, inclusiv personalizarea instruirii și accesul la resurse educaționale online. Cu toate acestea, există preocupări cu privire la dependența excesivă de tehnologie și la potențialul de a estompa creativitatea și interacțiunea socială în rândul elevilor.
Există numeroase platforme și aplicații ce pot fi utilizate în învățare, de la aplicații de traducere și până la jocuri interactive ce pot ajuta utilizatorii să se pregătească pentru teste sau examene. Chiar și Chat GPT poate fi o formă de ajutor, deoarece poate da explicații și lămuriri elevii în legătură cu temele sau sarcinile pe care le au de rezolvat pentru școală. Pentru această platformă de Open A.I., explicarea formulelor matematice sau redactarea de texte este o chestiune de câteva secunde. Fenomenul poate părea deosebit de benefic, privit din acest unghi.
Cu toate acestea, utilizarea acestor ajutoare inteligente poate fi și o provocare pentru profesorii care țin la adevărata educație. De la a cere explicații suplimentare pentru o mai bună înțelegere a sarcinilor ce trebuie realizate, până la a copia sau trișa în efectuarea temelor, este o cale scurtă. De altfel, alegerea acestei soluții simple și lipsite de efort poate duce așteptări nerealiste în privința procesului de educație. Cu alte cuvinte, în timp poate apărea lipsa de motivație, de imaginație și creativitate, dar și incapacitatea de a depune efort în cadrul unor sarcini simple de învățare.
6. Impactul inteligenței artificiale asupra vieții de zi cu zi
Inteligența artificială are, după cum se poate observa, un impact profund asupra vieții cotidiene. Aceasta poate facilita sarcini zilnice, precum căutarea informațiilor în timp record, gestionarea timpului sau comunicarea cu asistenții virtuali. Pe de altă parte, există preocupări legate de posibilitatea ca A.I. să conducă la pierderea unor locuri de muncă, dar și de potențialul de a crea noi oportunități de angajare în domeniul tehnologiei.
În comparație cu dezvoltarea industrială din secolul XIX-XX, dezvoltarea inteligenței artificiale se caracterizează prin viteza și scalabilitatea sa, având potențialul de a schimba radical societatea într-un interval de timp mult mai scurt. Inteligența artificială și-a făcut simțită prezența în fiecare aspect al vieții de zi cu zi, transformând modul în care oamenii lucrează, comunică și ne organizează. Este important să de înțeles cum reușește acest fenomen să influențeze rutina zilnică și care sunt aspectele pozitive și negative ale acestui impact.
Motoarele de căutare, precum Google, folosesc A.I. pentru a furniza rezultate relevante și personalizate în timp real, ceea ce ajută la găsirea mai rapidă a răspunsurilor la întrebările utilizatorilor. De altfel, și platformele de streaming, cum ar fi Netflix sau Spotify, utilizează A.I. pentru a sugera filme, seriale sau muzică care se potrivesc gusturilor specifice ale indivizilor, oferind astfel o experiență de divertisment mai plăcută.
În ultima vreme s-a speculat frecvent faptul că A.I. ar putea să înlocuiască locurile de muncă umane în anumite domenii. În industria producției, roboții asistați de inteligența artificială pot asambla produse sau efectua inspecții mai eficient decât oamenii. În domeniul serviciilor, asistenții virtuali pot prelua anumite sarcini de la agenții de call center. Aceasta poate duce la șomaj în anumite sectoare, dar și la deconectare de căldura și capacitatea umană de a rezolva probleme.
Într-adevăr, există temeri legate de faptul că AI ar putea înlocui un număr semnificativ de locuri de muncă. Cu toate acestea, în timpul Revoluției Industriale automatizarea a schimbat fundamental industria, dar a creat în cele din urmă noi locuri de muncă în sectoare precum tehnologia informației. Similar, dezvoltarea A.I. deschide noi poziții în dezvoltarea, implementarea și gestionarea acestor sisteme, precum și în domeniile care susțin noile tehnologii, cum ar fi învățarea automată și analiza datelor. În plus, inteligența artificială poate îmbunătăți eficiența și productivitatea în unele domenii, ceea ce ar putea contribui la crearea de locuri de muncă în alte sectoare.
În momentul de față, posibilitatea ca A.I. să se aleagă cu locurile de muncă ale oamenilor creativi este doar parțial validă. Imaginația și creativitatea unui individ uman are un specific aparte, ce nu poate fi înlăturat pur și simplu în momentul actual. Poate că în momentul în care A.I. va învăța să-și simtă ca un om adevărat, lucrurile o vor lua pe un alt făgaș. Speranța universal valabilă este ca până atunci să apară în timp util și reglementări și legi potrivite acestui domeniu.
Prin urmare, inteligența artificială este o componentă din ce în ce mai vie și mai integrată a vieții de zi cu zi, aducând atât avantaje semnificative, cât și provocări serioase. Chiar dacă subiectul pare că ține de domeniul științifico-fantastic, viteza incredibilă cu care se dezvoltă aceste noi tehnologii duce umanitatea în pragul în care ar trebui să se întrebe care este viteza sa proprie de procesare și cum o poate îmbunătății până ce nu devine cu totul depășită de situație. Reglementarea adecvată și gestionarea atentă a acestei tehnologii sunt vitale pentru a asigura că inteligența artificială contribuie la binele societății și nu prezintă riscuri inacceptabile.
Sursa foto: pexels.com, freepik.com.