Ce este sindromul burnout și cum poți să-l eviți

Te simți copleșit de stres? Te confrunți cu epuizare mentală și te simți, de asemenea, epuizat fizic? S-ar putea să te confrunți cu epuizare cronică.

Burnout-ul este o formă de stres cronic extrem care se poate manifesta într-o varietate de moduri disfuncționale. În ultimii ani, cazurile de burnout sunt în creștere, mai ales în rândul tinerilor care muncesc peste 10 ore pe zi într-un ritm alert și stresant, care dau totul pentru a se realiza. Însă, atunci când faci eforturi supraomenești pentru a încerca să obții cât mai multe lucruri (și dacă se poate și într-un timp cât se poate de scurt), de cele mai multe ori ajungi la epuizare cronică – burnout.

Ce poți face pentru a te proteja? Ce este sindromul burnout? Și ce trebuie să faci după burnout?

1. Simptomele burnout - când ar trebuie să zici stop pentru a preveni epuizarea psihică?

Atunci când resimți stresul la locul de muncă, mai ales pentru perioade prelungite, te poți confrunta cu simptomele burnout-ului. 

Care sunt semnele care ar trebui să te pună pe gânduri și să te facă să spui stop? Simptomele de burnout includ senzația de epuizare, un sentiment de gol și incapacitatea de a face față vieții de zi cu zi. Dacă nu este tratată, senzația de epuizare poate îngreuna funcționarea organismului până la stadii mai grave. Recunoașterea semnelor te poate ajuta să înțelegi mai bine cum a ajuns să te afecteze stresul și să-ți dea imboldul să schimbi ceva în stilul tău de viață până nu este prea târziu. 

Iată care sunt simptomele fizice și mentale ale burnout-ului: 

• probleme gastrointestinale;
• tensiune arterială crescută;
• funcție imunitară slabă (îmbolnăviri foarte dese);
• dureri de cap recurente;
• probleme de somn;
• probleme de concentrare;
• stare depresivă - te simți lipsit de valoare;
• pierderea interesului sau a plăcerii în orice faci;
• tentația sinuciderii;
• oboseală;
• modificări ale apetitului.

Care sunt cele 5 etape ale burnout-ului?

• Faza lunii de miere - Ca o fază a lunii de miere într-o căsnicie, această etapă vine cu energie și optimism. 
• Debutul fazei de stres - În cele din urmă, faza lunii de miere se diminuează și începi să resimți stresul. 
• Faza de stres cronic
• Faza de epuizare 
• Faza obișnuită de epuizare

Burnout-ul se instalează când efortul fizic, mental și psihologic provocate de stres își pun amprenta  asupra corpului și minții tale. Acest lucru te va face să te simți obosit, deconectat și fără nicio valoare.

Pe lângă impactul său asupra rezistenței fizice, epuizarea cronică poate afecta negativ modul în care te percepi. Adesea, provoacă un sentiment redus de realizare și o disociere a personalității.

Deși burnout-ul nu este un diagnostic medical oficial, există multe simptome care ajută la identificarea acestuia.

Odată cu creșterea numărului de persoane care se confruntă cu acest sindrom, devine din ce în ce mai important pentru companii să recunoască simptomele și să-și sprijine angajații să se recupereze după epuizare.

2. Ce înseamnă burnout? Fenomenul burnout a luat amploare în rândul tinerilor

Conform specialiștilor, „burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stres excesiv și prelungit. Apare atunci când te simți copleșit, epuizat din punct de vedere emoțional și incapabil să faci față cerințelor constante”.

Recunoașterea epuizării este primul și cel mai important pas în procesul de recuperare. A învăța să identifici epuizarea te va învăța cum să previi reapariția sa în viitor.

Ceea ce face dificilă identificarea epuizării este faptul că toată lumea experimentează stresul în felul său unic. Pentru a învăța cum să te recuperezi după burnout trebuie să începi cu o recunoaștere informată. Iată șase simptome comune care ar putea indica epuizare:

1. Senzație de epuizare emoțională

Epuizarea emoțională este o stare de extenuare emoțională extremă. Deși pare greu de crezut, să lucrezi în fiecare zi cu oamenii necesită un nivel ridicat de energie emoțională. Poate fi o muncă grea să rămâi la curent cu delegarea, controlul conflictelor și întreținerea relațiilor sociale. 

2. Simptome fizice

Unii oameni suferă de epuizare și au doar simptome fizice. Stresul ridicat determină creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, declanșând simptome precum dureri de cap, probleme digestive, tensiune musculară (dureri de mușchi) sau tensiune arterială crescută.

3. Lipsa de motivație

E foarte greu să rămâi motivat la locul de muncă atunci când corpul și mintea ta nu mai au motivație pentru a merge înainte. Mulți tineri care suferă de burnout pot încerca să mențină un nivel optim de motivație la locul de muncă, dar acest lucru deseori agravează problema.

4. Lipsa ta de motivație poate fi însoțită de stres continuu, chiar și în weekend 

Dacă observi o scădere neobișnuită a performanței la locul de muncă, este posibil să te confrunți cu un început de burnout.

5. Îndoiala de sine și stima de sine scăzută

Adesea, ca răspuns la performanța și productivitatea scăzută a muncii, victimele epuizării pot experimenta o schimbare în modul în care se percep și în care își evaluează realizările.

Mulți oameni sunt mulțumiți și se simt mândri de munca lor, dar epuizarea împiedică atingerea performanței dorite. Acest lucru provoacă îndoială de sine, stimă de sine scăzută și chiar sindromul impostorului.

6. Sentimente de însingurare și disociere

Potrivit unui studiu de la Harvard, cu cât oamenii sunt mai epuizați, cu atât se simt mai singuri.

Există multe legături între însingurare și stres ridicat. Aceste legături sunt motivul pentru care burnout-ul e atât de des un factor declanșator pentru a te simți rupt și izolat de restul lumii.

3. Epuizarea profesională și efectele dezastruoase ale acesteia - ce este sindromul burnout?

Epuizarea profesională - burnout-ul, este greu de controlat, mai ales dacă ai ajuns să fii într-un stadiu cronic de epuizare. Atunci când ai atins acest nivel, deja e foarte dificil să rămâi motivat la locul de muncă, ceea ce îți poate crea probleme serioase - retrogradare, evaluări negative sau concediere.

Deseori, ca reacție la performanța și productivitatea scăzută a muncii, victimele extenuării pot suferi o schimbare în modul în care se percep pe ei înșiși sau realizările lor. 

Termenul „burnout” a fost inventat în 1974 de Herbert Freudenberger în cartea sa, Burnout: The High Cost of High Achievement. 

Specialistul a definit termenul de burnout ca fiind „stingerea motivației sau a stimulentei, mai ales atunci când devotamentul cuiva față de o cauză sau o relație nu reușește să producă rezultatele dorite”.

4. Efectul burnout - ce trebuie să știi despre el și cum te poți proteja de sindromul de epuizare profesională?

Burnout-ul este o reacție la stres prelungit din cauza locului de muncă. Acesta se caracterizează prin: epuizare, cinism și senzație de insatisfacție în activitatea profesională. 

Epuizarea poate provoca diverse probleme de sănătate, iar sarcinile de serviciu, chiar și cele mai simple, devin tot mai greu de îndeplinit.

Cum poți face față epuizării?

• Discută problemele de lucru cu departamentul de resurse umane al companiei sau cu superiorul tău;
• Alege posturi sau sarcini mai puțin stresante în cadrul companiei în care lucrezi;
• Ia pauze regulate;
• Practică meditația sau alte tehnici de mindfulness;
• Încearcă să-ți schimbi dieta, mai ales dacă ai obiceiul să consumi mâncare de tip fast food, și adoptă un regim alimentar sănătos;
• Fă mișcare. Atunci când faci mișcare, nivelul de dopamină crește, iar nivelul hormonilor de stres se reduce drastic; 
• Adoptă obiceiuri sănătoase de somn;
• Ia-ți o vacanță.

5. Terapia anti-burnout - ce trebuie să faci pentru a-ți reveni din burnout?

Factorii situaționali contribuie cel mai mult la apariția sindromului burnout, astfel că schimbările din activitatea profesională, din echipă sau din organizație sunt adesea necesare pentru a aborda toate problemele de bază. Cu toate acestea, există pași pe care îi poți face pe cont propriu, dacă ai descoperit simptomele și sursa epuizării. 

Ce poți face pentru a-ți reveni din burnout?

Dacă îți plac gadgeturile, instrumentele de urmărire a stresului sunt o modalitate excelentă de a-ți monitoriza anxietatea. De asemenea, instrumentele digitale de monitorizare te pot ajuta să înțelegi mai multe despre sursele de stres.

Totodată, este foarte important să depistezi factorii de stres - acest lucru îți permite să-i eviți sau să reduci interacțiunile cu aceștia. Încearcă să acorzi atenție incidentelor, persoanelor sau situațiilor care declanșează constant stres și caută să le eviți.

Pune pe primul loc îngrijirea de sine. Este esențial să-ți refaci energia fizică și emoțională, împreună cu capacitatea de a te concentra, acordând prioritate obiceiurilor bune de somn, nutriției, exercițiilor fizice, legăturilor sociale și practicilor care promovează generozitatea și bunăstarea - meditația, plimbările în aer liber, ciclismul, alergarea, bucuria de a petrece timp în natură.

Dacă nu reușești să introduci astfel de activități în rutina ta, acordă-ți o săptămână pentru a analiza modul în care îți petreci timpul liber. Poți face acest lucru pe hârtie, într-o foaie de calcul sau pe una dintre numeroasele aplicații disponibile. Pentru o perioadă de timp, înregistrează ceea ce faci, cu cine te întâlnești, cum te simți (de exemplu, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă furios sau epuizat și 10 este vesel sau plin de energie) și cât de valoroasă este activitatea respectivă pentru tine. 

Investește în lucruri care îți stimulează energia. Transformă-ți dormitorul într-un spațiu pentru odihnă de cea mai bună calitate - o saltea bună, perne, draperii care nu lasă lumina să intre îți pot îmbunătăți confortul psihic și fizic. De asemenea, ai nevoie și de un living în care poți petrece timp de calitate, pentru a te odihni și relaxa departe de muncă. 

Mici ajustări la rutina zilnică pot atenua stresul pe termen lung. Construirea unor obiceiuri sănătoase (o plimbare de dimineață, mai puțină cafeină sau meditația zilnică) te poate ajuta să te relaxezi și să te recuperezi.

Stresul e o parte inevitabilă a vieții și toată lumea trebuie să învețe să-i facă față pentru a supraviețui. Cheia pentru a debloca o relație sănătoasă cu munca este să investești în tine, să nu treacă nicio singură zi fără să ai grijă de tine.

Găsind un echilibru între viața profesională și viața privată, te vei putea concentra asupra bunăstării tale, într-un mod care are sens pentru valorile, idealurile și capacitățile tale personale.