5 boli favorizate de stres și cum le poți evita

5 boli favorizate de stres și cum le poți evita

Stresul nu cauzează doar o alterare a stărilor emoționale pe care le poți avea, ci și deteriorarea sănătății fizice. Studiile arată că anumite afecțiuni s-ar putea dezvolta și din cauza unor niveluri de stres ridicate, dezvoltate pe intervale de timp semnificative.

Mai mult decât atât, stresul pare să agraveze boli cu care pacienții se confruntă deja, din cauza unor factori precum: pronosticurile sumbre, percepția celorlalți față de situația respectivă, impactul tratamentelor asupra calității stilului de viață etc

Iată care sunt principalele boli ce pot fi cauzate sau agravate de stres, precum și unele recomandări prin care efectele asociate acestuia ar putea fi gestionate mult mai eficient.

Bolile cardiovasculare

Cercetătorii sunt de părere ca persoanele care se confruntă cu un stres de natură cronică sunt mult mai expuse riscului de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare. Hipertensiunea arterială reprezintă una dintre principalele probleme de sănătate, în acest sens.

De asemenea, stresul poate determina valori crescute ale ritmului cardiac, precum și eliberarea unei cantități mult mai mari de trigliceride în fluxul sanguin. Stresul emoțional produs brusc poate cauza infarct sau AVC, iar prin anumite obiceiuri determinate de această problemă - fumatul sau mâncatul excesiv - problemele de inimă se pot agrava.

Astmul

O mulțime de studii arată că stresul poate agrava episoadele astmatice. Alte rezultate științifice susțin faptul că stresul cronic al unui părinte ar putea declanșa această afecțiune la copil, alături de alți factori precum poluarea aerului sau fumatul pasiv. Această relație de cauzalitate a fost observată în special la copiii de vârste mici.

Obezitatea

Excesul de grăsime din zona abdomenului prezintă un risc pentru sănătate mult mai ridicat, spre deosebire de grăsimea depusă pe șolduri sau coapse. Din păcate, persoanele care se confruntă cu niveluri de stres ridicate sunt mult mai expuse acestei probleme, prin eliberarea cortizolului în cantități peste limitele normale.

Cortizolul este secretat în organism la nivelul cortexului suprarenal, având rol în reglarea glucozei. Stresul determină eliberarea unor niveluri mari de cortizol, care în combinație cu insulina formează lipaza, o lipoproteină cu rol în depozitarea grăsimilor. Cu cât valoarea lipazei este mai mare, cu atât se va stoca mai multă grăsime în zona abdominală.

Diabetul

Stresul poate agrava diabetul în două moduri. În primul rând, poate contribui adoptarea unor comportamente nesănătoase, așa cum poate fi consumul excesiv de dulciuri și alcool. Secundar, stresul pare să influențeze în mod direct nivelul de glucoză, la persoanele cu diabet de tip 2.

O consultatie diabetologica este indicată atunci când un pacient se confruntă cu simptome posibil asociate acestei afecțiuni. În urma unei examinări de specialitate (ce poate include chiar și analizarea mostrelor de urină și sânge recoltate), medicul diabetolog poate stabili un diagnostic, întocmind apoi un plan de control al acestei boli.

Depresia

Stresul cronic este asociat unor rate mai mari ale depresiei. Rezultatele unei evaluări a mai multor studii recente arată că persoanele stresate la job (activitatea prea solicitantă; un raport efort:recompensă nesatisfăcător) prezintă un risc mai mare cu 80% de a dezvolta simptome specifice depresiei.
Cum poate fi stresul gestionat?
Există numeroase dovezi științifice ce indică faptul că o gestionare corectă a stresului poate contribui la îmbunătățirea activității sistemului imunitar. Managementul stresului nu reprezintă un proiect greu de pus în practică. Iată ce instrumente pot testa începând de azi:

Evită știrile cu un impact negativ asupra tonusului mental. Este indicat să fii informat, însă o avalanșă de informații cu un posibil mesaj traumatizant te poate afecta pe termen lung. Limitează timpul petrecut pe site-uri sau în aplicații de știri și încearcă să urmărești un conținut cu mesaj pozitiv.

Ai grijă de fizicul tău. Integrează mai multe sesiuni de sport în programul săptămânal, concentrează-te asupra unei diete mult mai sănătoase pentru fizic și starea de spirit și încearcă să te odihnești mai mult. De asemenea, este important sa te programezi controalele medicale de rutina, pentru prevenirea problemelor de sănătate.

Alocă mai mult timp pentru activitățile care te fac fericit. Tu știi cel mai bine care sunt hobby-urile preferate. Așadar, încearcă să le practici mult mai des, dacă simți că te relaxează sau te apropie de oameni dragi ție.

Pune în practică sfaturile de mai sus și alege să discuți cu un specialist despre cum poți gestiona mai bine stresul cu care te confrunți, mai ales dacă această problemă are un impact semnificativ asupra calității vieții.

REFERINTE:
Griffin, R. Morgan. “10 Stress-Related Health Problems That You Can Fix.” WebMD, WebMD,www.webmd.com/balance/stress-management/features/10-fixable-stress-related-health-problems.