O concepţie greşită frecvent întâlnită când vine vorba despre burnout este aceea că oamenii pot depăşi această stare fără să facă nicio schimbare în ceea ce priveşte situaţia de la locul de muncă, atrag atenţia psihologii.
Burnoutul – sau epuizarea profesională – nu este un eşec personal, ci este un răspuns la factori de stres cronici legaţi de job.
Pentru că este mai greu să schimbi condiţiile existente la locul de muncă, mulţi oameni aleg să demisioneze. Însă această schimbare nu are neapărat efectul urmărit.
Simpla schimbare a jobului nu înseamnă sfârşitul burnoutului şi nici nu există dovezi că ar exista o perioadă optimă de recuperare, susţin specialiştii într-un articol pe această temă publicat de Inverse.
Şi, atunci, cum ne recuperăm după burnout? Procesul poate varia de la un individ la altul, însă există câteva sfaturi generale care pot fi de folos.
Folosit iniţial în legătură cu profesii legate de ajutarea oameniilor, precum cea a medicilor, de exemplu, termenul “burnout” este astăzi întâlnit în toate domeniile profesionale, descriind acea stare a angajaţilor caracterizată în mod simultan prin epuizare fizică şi mintală, depersonalizare (cinism, negativitate) şi o eficienţă profesională redusă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care în 2019 a inclus burnoutul în Clasificarea Internaţională a Maladiilor, îl descrie ca fiind un sindrom cauzat de stresul cronic legat de locul de muncă, fără a-l considera o afecţiune medicală.
Yu Tse Heng, doctorand la management la Universitatea din Washington, care a studiat fenomenul, spune că primul lucru pe care o persoană care se confruntă cu acest sindrom ar trebui să-l facă este să-şi acorde timp pentru a înţelege ce a cauzat burnoutul.
După examinarea situaţiei particulare, pot fi dezvoltate strategii pentru gestionarea burnoutului, precum concentrarea pe îngrijirea de sine (selfcare), pe acte de bunăvoinţă faţă de alţii sau combinaţii între cele două.
Un studiu recent realizat de Heng şi de colegii săi arată, de exemplu, cum concentrarea pe îngrijirea de sine poate ajuta cu epuizarea, însă mai puţin cu sentimentul de cinism (detaşare, depersonalizare). Ajutându-i pe alţii să facă faţă propriilor lor provocări poate ameliora însă acest sentiment.
De asemenea, îngrijirea de sine şi îmbunătăţirea stimei de sine pot ajuta cu îmbunătăţirea sentimentului de eficienţă scăzută.
“Este important de notat că organizaţiile ar trebui să fie cu adevărat responsabile cu prevenirea burnoutului în primă fază”, adaugă Heng.
Un stil de viaţă sănătos este, de asemenea, necesar, pentru recuperare. Acest lucru înseamnă mâncare sănătoasă, exerciţii fizice, odihnă suficientă, o cantitate moderată de alcool, arată alţi cercetători. Pot ajuta şi exerciţiile de relaxare şi meditaţia.
Cum faci faţă burnoutului dacă ai în continuare acelaşi job?
Oamenii se confruntă cu sindromul burnout atunci când “există o nepotrivire între ceea ce aspiră să facă la muncă şi aspecte critice ale raportului muncă-viaţă personală”, spune Michael Leiter, psiholog organiaţional.
Acestea sunt volum de muncă, control, recompensă, comunitate, echitate şi valori.
“Dacă oamenii nu pot face în aşa fel încât aceste aspecte să se alinieze mai bine, recuperarea este improbabilă”, precizează Leiter.
Pentru cei care se confruntă cu sindromul burnout, dar doresc sau trebuie să îşi păstreze locul de muncă actual, Leiter recomandă două lucruri:
- să testeze în ce măsură îşi pot adapta jobul astfel încât să se potrivească mai bine cu metodele de lucru şi cu valorilor dorite;
- să negocieze cu colegii şi cu managerii metode prin care jobul poate fi schimbat pentru o mai bună relaţie cu munca.
Cum te recuperezi dacă ai decis să renunţi la job?
Acţiuni ca îngrijirea de sine, autocompasiunea, acte de bunăvoinţă pot ajuta şi în situaţia în care ai decis să renunţi la job.
Însă este important să realizezi ce a cauzat burnoutul şi să ţii cont de acest lucru atunci când îţi cauţi un job nou, orientându-te către companii care sunt cunoscute pentru importanţa acordată stării de bine a angajaţilor, spune Heng.
“Altfel, se vor găsi (cei care se confruntă cu burnout) probabil blocaţi într-o organizaţie în care vor deveni din nou foarte inclinaţi către burnout”, avertizează Heng.
C.S.