De câteva săptămâni, tensiunile dintre Chișinău și Moscova sunt la scenă deschisă, Kremlinul, prin vocea infamei purtătoare de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, o critică pe Maia Sandu, după ce aceasta a vorbit deschis despre războiul din Ucraina ca unul contra democrației și a fost premiată în SUA și în România.
Maia Sandu nu a dat însă înapoi, din contră: șase televiziuni infiltrate de propaganda otrăvită a Kremlinului au fost închise pe perioada stării de urgență.
Maia Sandu își asumă direct decizia: pacea și stabilitatea în Republica Moldova sunt prioritare, ele nu pot fi sacrificate pentru ca Rusia să-și alimenteze platformele și nici pentru salvarea unor oligarhi fugari.
Săptămâna trecută, în timpul vizitei de la Cluj, unde a primit „Premiul România Europeană”, în cadrul conferinței „Europa după războiul din Ucraina. Perspective, viziuni, strategii, proiecte”, organizată de Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană, Maia Sandu a vorbit despre amenințarea globală pe care o reprezintă Vladimir Putin, dincolo de atrocitățile pe care le comandă în Ucraina.
Un Putin care nu va fi oprit cât mai repede va afecta stabilitatea democratică a Occidentului, a spus aceasta.
Războiul Rusiei în Ucraina este o amenințare pentru întreaga lume democratică. Regimurile autoritare, chiar dacă nu sprijină deschis Rusia, speră ca lumea democratică să fie slăbită în acest război, să fie dezbinată, să-și piardă sprijinul popular. De aceea, la nivel global, victoria Ucrainei este importantă, nu doar pentru restabilirea dreptului internațional, ci și pentru consolidarea democrațiilor.
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova
O declarație imediat taxată de Kremlin, ceea ce demonstrează, dacă mai era nevoie, că Republica Moldova poate să pară mică de la București, dar ea cântărește greu în ecuația geopolitică a Rusiei.
Altminteri nu s-ar explica eforturile crescânde pe care Moscova le face pentru a destabiliza Chișinăul, de la propagandă și polarizări sociale până la lăsarea oamenilor în beznă și frig, un instrument prin esență de teroare.
Iar faptul că în mapa de la Kremlin intră și declarațiile pe care Maia Sandu le face arată, o dată în plus, că regimul politic democratic de la Chișinău stă ca un ghimpe în coasta lui Vladimir Putin. Mai mult chiar, Kremlinul, prin vocea Mariei Zaharova, una dintre cele mai infame portavoci ale regimului Putin, amenință Chișinăul:
,,Autoritățile din Moldova creează probleme pentru securitatea țării lor și regiunii.
Dacă vor continua retorica, noi vom răspunde. Noi putem.
Este evident că face pe placul sponsorilor din Vest, care împing Chișinăul spre un nivel mai mare de rusofobie și nu reflectă interesele cetățenilor țării, care optează pentru păstrarea legăturilor cu Rusia. Aceasta și este amenințarea pentru securitatea Moldovei. Conducerea actuală destabilizează situația internă a țării. Aprinde spiritele, montează oamenii unii contra altora și folosesc factorul de rusofobie”, a afirmat Zaharova.
Maia Sandu nu a făcut însă niciun pas înapoi, din contră.
La câteva zile după amenințarea venită de la Moscova, autoritățile de la Chișinău au decis suspendarea emisiei pentru șase posturi de televiziune care propagau minciunile toxice ale regimului Putin. Este asta o decizie în măsură să afecteze libertatea de exprimare, fără de care un regim democratic abdică tocmai de la principiile lui fundamentale? Această dezbatere ar fi validă, dacă instituțiile de televiziune în cauză ar practica libertatea de exprimare, or aici nu este vorba despre presă, ci despre cazarme mediatice, folosite pentru a manipula.
Am avut această discuție împreună cu jurnalistul Peter Pomeranțev, autorul a două lucrări despre cum funcționează sistemul panoptic al lui Putin, și cu jurnalista și scriitoarea Paula Erizanu: ce facem cu televiziunile care practică propaganda rusă? Care transmit știri de felul „ucrainenii bombardează Mariupol, nu rușii”? Ce se poate face în privința acestor televiziuni?
Peter Pomeranțev s-a născut la Kiev, într-o familie de intelectuali (tatăl său, poetul Igor Pomerantsev, a fost arestat pentru răspândirea literaturii antisovietice, apoi s-a refugiat în Marea Britanie, unde a lucrat ca jurnalist la BBC World Service; mama sa, Liliana Pomerantsev, e producătoarea filmelor documentare multi-premiate Gulag, The Beslan Siege, The Train, câștigător BAFTA).
Între 2001 și 2010, Peter locuiește la Moscova, lucrând ca producător TV la o companie privată. Începe să scrie despre Rusia pentru publicațiile Newsweek, The Atlantic Monthly, London Review of Books.
Despre experiența sa de jurnalist în Rusia, "o dictatură postmodernă", relatează în volumul de memorii Aventuri în Rusia de azi. Nimic nu este adevărat și totul este posibil, tradus la Editura Cartier.
Iată ce spune Peter Pomeranțev:
"Astea sunt extensii ale statului rus și eu aș interzice toate extensiile statului rus.
Avem aceeași problemă cu ISIS, de pildă. Suntem cu toții de acord că tot ce e conținut ISIS legat de decapitări, de pildă, este greșit. Dar conținutul ISIS nu e predilect despre asta, ci, de pildă, despre progresul făcut de statele islamice în chestiuni legate de sănătate. Interzicem acest conținut? Rusia este un fel de ISIS pentru mine, e un stat terorist și întrebarea este: au teroriștii dreptul la liberă exprimare?
Întrebarea la care trebuie să răspundem este dacă acestea sunt presă. Dacă putem arăta că aceste organizații nu sunt media, ci extensii ale organizațiilor militare implicate în crime de război, atunci le putem interzice. Dar trebuie să dovedim.
Nu e suficient să spunem că ele justifică crimele de război, ci trebuie să arătăm că se coordonează cu Kremlinul și cu organizații militare, în scopuri precise: crime contra umanității, bombardarea civililor. Că nu le comentează doar, ci că pregătesc operațiunile și cred că există dovezi pentru asta: în Siria, instituții media rusești au vorbit despre folosirea armelor chimice, înante ca Rusia să le folosească. Asta e o operațiune, e imposibil să fie o coincidență.
Asta nu e presă. Putem dovedi asta într-un tribunal, că nu sunt instituții de presă, ci extensii ale unor organizații militare care au comis crime de război. Atunci nu doar că aceste instituții trebuie închise, ci și oamenii care au lucrat pentru ele trebuie să fie acuzați. Dar trebuie să o dovedim.
Care e rolul televiziunii de divertisment, a reality show-urilor într-un stat autoritar? Oamenii din entertainment nu fac politică, dar fac propagandă?"
Povestești în carte cum trebuie să spui povești bune despre ruși, nu negative.
"Canalul pentru care am lucrat în Rusia nu era politic, trebuia să avem doar povești bune, optimiste despre ruși. Un alt canal făcea opusul, arăta cât de oribile erau lucrurile în Rusia și, de aceea, ar avea nevoie de un dictator, de o putere centralizată.
Când vorbim despre propagandă, sunt două tipuri diferite: propaganda politică, unde sunt campanii politice, și propaganda sociologică, unde este integrată societatea, aceste emisiuni non-stop conspiraționiste, mistice. Când faci emisiuni de felul acesta, oamenii devin paranoici și acest tip de propagandă e mult mai eficientă decât cea politică, imperială.”
Dincolo de curajul politic pe care Maia Sandu l-a demonstrat și care e apanajul liderilor autentici - pe care-l demonstrează și Volodimir Zelenski, din momentul în care istoria l-a pus în fața unei alegeri radicale și abia în momentele astea politicienii își dau cu adevărat măsura - președinta Republicii Moldova nu cade în capcanele facile ale populismului, or, tocmai asta e garanția că va fi capabilă să țină o țară mică, dar mare ca miză pentru Vladimir Putin, pe drumul democratic.
Sigur, de una singură nu va reuși, dar iarăși e o probă de inteligență politică să-ți iei drept aliați SUA și Uniunea Europeană.
Informația apărută luni, că Rusia ar avea în plan atacarea Republicii Moldova, așază lucrurile în context și justifică atitudinea combativă a Maiei Sandu.
„Întrebarea nu este dacă Federația Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru. Fie la începutul anului – ianuarie, februarie – fie puțin mai târziu – martie, aprilie – dar din informația pe care o deținem noi, Federația Rusă intenționează să meargă mai departe având scopul de a crea o juncțiune cu regiune transnistreană – acesta este teritoriul Republicii Moldova”, a spus la TVR Moldova Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova.