La scurt timp după ce a fost dovedit oficial ca plagiator, șeful AEP, Constantin Mitulețu-Buică, a fost înștiințat, tot oficial, de către procurori că a dobândit și calitatea de suspect într-un dosar penal, fiind cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni comise în exercițiul funcțiunii. În ciuda acestor evidențe, Constantin Mitulețu-Buică rămâne șeful AEP.
La solicitarea Spotmedia.ro, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 informează că Mitulețu-Buică este cercetat pentru comiterea a două infracțiuni de abuz în serviciu.
De asemenea, și secretarul general al AEP, Cristian Andreescu, are calitatea de suspect, fiind cercetat pentru fals intelectual.
Află mai multe despre deschiderea acestui dosar: O plângere penală depusă acum un an împotriva președintelui AEP zace în sertar la Poliție. S-a deschis totuși un dosar ”in rem” pentru abuz în serviciu
Mitulețu-Buică a fost chemat la audieri joi, 25 martie, și înștiințat că a fost pus oficial sub acuzare, informația fiind confirmată public chiar de el. ”Momentan nu mi-au transmis când mă vor mai chema. Voi vedea dosarul şi ulterior vom vedea”, a declarat șeful AEP după întâlnirea cu procurorii.
Legal vorbind, secretarul general Andreescu trebuia deja să fie suspendat din funcție, iar din punct de vedere moral și politic președintele AEP, ultimul demnitar cu rang de ministru din regimul Dragnea, ar trebui să fie revocat de către actuala majoritate parlamentară PNL-USR PLUS-UDMR.
Parteneri în dosar, Mitulețu e obligat de lege să îl suspende pe Andreescu
Conform procedurilor, în momentul în care procurorii au emis ordonanța, pe 11 martie, cei doi au fost citați în calitate de suspecți. Președintele AEP a luat la cunoștință că atât el, cât și colegul său au calitatea de suspecți într-un dosar penal, ulterior informația fiind dată publicității.
În aceste condiții, legea spune că Mitulețu-Buică trebuie să îl suspende din funcție pe Andreescu, altfel riscă să se aleagă cu o nouă acuzație de abuz în serviciu.
Mai exact, funcția de secretar general al AEP ”face parte din categoria funcțiilor publice parlamentare corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici”, iar art. 92 din Legea 7/ 2006 privind statutul funcționarului public parlamentar prevede că în cazul în care, în urma sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală, s-a dispus începerea urmăririi penale, funcționarul public parlamentar va fi suspendat din funcția pe care o deține.
În cazul de față, Articolul 27(1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente indică explicit faptul că ”Eliberarea din funcție, promovarea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici ori, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului contractual se fac de către președinte”.
În aceste condiții, secretarul general al AEP Cristian Andreescu are obligația să informeze oficial AEP că are calitatea de suspect, mai ales că infracțiunea a fost comisă în exercițiul funcțiunii (adică nu vorbim de un dosar deschis pentru un accident de mașină, de exemplu), iar președintele are obligația să îl suspende din funcție până la finalizarea dosarului, fie prin clasare, fie prin trimitere în judecată și achitare de către judecător. Firește, dacă va fi condamnat, funcția publică va înceta.
Cine și de ce l-ar putea înlătura din funcție pe Mitulețu
În ceea ce îl privește pe președintele AEP, Constantin Mitulețu-Buică, ultima relicvă cu rang de ministru a regimului Dragnea, există două posibilități: 1) Își dă demisia, așa cum a făcut predecesoarea sa când a început urmărirea penală pe numele ei sau 2) Este revocat de Parlament ”pentru motive temeinice”.
Iată o mică listă de posibile ”motive temeinice” apărute în mass-media de-a lungul ultimilor doi ani, motive pe baza cărora actuala majoritate parlamentară ar putea decide revocarea lui Mitulețu-Buică (menționăm că pe adresa redacției Spotmedia.ro au sosit numeroase alte informații îngrijorătoare, care nu au putut fi deocamdată probate):
- ”Penalii nu au ce căuta în funcții publice. Dacă dl Alexe va fi cercetat penal, atunci cu siguranță eu m-aș aștepta cel puțin să se autosuspende din funcțiile pe care le deține”, declara președintele Klaus Iohannis în luna ianuarie. Șeful statului se referea atunci la fostul ministru Costel Alexe, cercetat penal de DNA, însă afirmația respectivă poate fi aplicată la fel de bine și astăzi șefului AEP.
- În august 2019, PNL i-a solicitat preşedintelui AEP ”retragerea de îndată a ordinelor emise şi readucerea pe funcţiile de conducere a directorilor demişi din cadrul Autorităţii – Gabriel Saucă şi Cristian Petraru”, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi. Tot atunci, prin intermediul unei scrisori deschise, 14 ONG-uri și experți electorali au cerut clarificări legate de demiterea celor doi directori.
- Curtea de Conturi a confirmat într-un raport oficial gravele deficiențe privind demiterile și numirile ulterioare făcute în 2019 de Mitulețu-Buică:
În mod ciudat, în loc să reașeze lucrurile pe făgașul legii, fosta majoritate din Parlament (instituția care supraveghează AEP) PSD-ALDE, a șters cu buretele ilegalitățile comise, printr-un amendament introdus în mod aparent inexplicabil în Legea alegerilor parlamentare din 2020.
- Pe de altă parte, Constantin Mitulețu-Buică și-a plagiat teza de doctorat, a decis recent, oficial și definitiv, CNATDCU, care a propus ministrului Educației retragerea titlului. În aceeași zi, mai multe ONG-uri au cerut revocarea lui Mitulețu.
”Plagiatul este un furt intelectual. Pe scurt, un furt. Iar autorul unui furt intelectual nu poate fi responsabil cu organizarea alegerilor. Președintele Autorității Electorale Permanente trebuie să fie o persoană a cărei integritate să nu fie în niciun fel pusă la îndoială. Este una dintre condițiile de sănătate a democrației.
În cazul în care domnul Mitulețu-Buică nu are onoarea de a-și prezenta demisia, solicităm Parlamentului să decidă de urgență demiterea lui din fruntea AEP, și numirea unei persoane care este în același timp competentă, integră și neutră politic”, au subliniat membrii Coaliției Cod Electoral Acum! .
- Mai mult, reamintim (încă o dată) că sub șefia celor doi cercetați penal, Mitulețu și Andreescu, la alegerile locale și parlamentare din toamna anului trecut AEP și-a dat cu stângul în dreptul, generând numeroase probleme și cheltuieli suplimentare din cauza amatorismului cu care au fost abordate cele două procese electorale, inclusiv prin atribuirea greșită a unor mandate.
- Probleme grave sunt semnalate de specialiști în legătură cu softul asumat de AEP la alegerile locale: Sunt mandatele aleșilor din România alocate de un contractor privat ținut la secret?
- Ce se întâmplă cu rezultatele finale ale alegerilor locale? BEC refuză să dea vreo explicație pentru întârziere. Zeci de mii de oameni sunt plătiți în plus în fiecare zi. Costurile totale sunt uriașe
- Noi acuzații grave la adresa președintelui AEP: A creat o breșă de securitate pentru a ascunde un contract pe care nu avea voie să-l facă
- Incredibil, dar adevărat: AEP nu s-a gândit la turul doi al alegerilor și a pierdut pe drum centralizarea rezultatelor la sectoare
- Incredibil, dar adevărat: AEP a pierdut din vedere și alianțele electorale din București. BEC a sesizat Comisia tehnică de la Guvern
- Alegeri locale 2020: Cel puțin 17 mandate de consilier au fost atribuite greșit. Cine e de vină și cine plătește?
- Pe de altă parte, jurnaliștii de la Europa Liberă România dezvăluiau în toamna anului 2019 că ”președintele Mitulețu-Buică a încasat în șapte luni o diurnă de deplasare de aproape 80.000 de lei, deși stă cu chirie într-un imobil de la RAAPPS, aflat în centrul Capitalei”.
- În plus, în ianuarie 2020, PLUS cerea schimbarea imediată a președintelui AEP, după ce Constantin Mitulețu Buică apreciase ca oportun să se întâlnească în data de 24 ianuarie (!) cu ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin, pentru a discuta cu acesta despre o colaborare în … organizarea proceselor electorale din cele două ţări.
„PLUS cere Parlamentului României schimbarea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Acesta consideră oportun să negocieze un parteneriat cu Rusia în domeniul electoral. Aceeaşi ţară care este considerată, în rezoluţii repetate ale Parlamentului European, ca fiind responsabilă pentru amestec în procesele electorale europene, specialistă în atacuri hibride împotriva democraţiilor noastre (…)
Să nu uităm că se află acolo plantat de regimul Dragnea (…) România este o ţară democratică, membră a Uniunii Europene. Rusia nu are ce să ne înveţe pe noi despre alegeri”, se arăta într-un comunicat al PLUS în care Mitulețu era acuzat de ”simpatii proruse vădite”.