Modul în care AEP a acționat la aceste alegeri locale ridică mai multe semne de întrebare din partea specialiștilor cu experiență în procesele electorale care au avut loc în ultimii 20 de ani în România, iar de data asta nu vorbim despre sacii de voturi sau de completarea proceselor verbale, ci chiar de softul folosit pentru centralizarea rezultatelor și, mai ales, de repartizarea mandatelor de consilieri.
Astfel, softul conceput de AEP și comandat STS nu a prevăzut de la bun început posibilitatea corectării erorilor în baza de date și nici calculul automat privind repartizarea mandatelor de consilieri, care se bazează pe un algoritm foarte complicat prevăzut de lege și care a existat la alegerile anterioare, ne spun specialiștii in domeniu.
Mai mult, surse care au dorit să își păstreze anonimatul ne-au declarat că un astfel de soft ar fi fost achiziționat de AEP de la o firmă privată, conform unui document care nu este public.
În partea a doua a interviului acordat SpotMedia.ro, Cristian Petraru (fost șef al Departamentului de organizare a proceselor electorale din AEP, cu o experiență de 20 de ani în domeniu, dar demis abuziv anul trecut de președintele Constantin Mitulețu-Buică - foto) prezintă câteva dintre neregulile pe care le-a observat și îi adresează public câteva întrebări președintelui AEP, de la care așteptăm cu mare interes să răspundă tot public.
Menționăm că, în urma dialogului purtat cu dl Petraru, SpotMedia.ro a solicitat informații suplimentare de la STS și BEC, însă până în acest moment nu există nicio reacție.
Dle Cristian Petraru, aveți o experiență bogată în organizarea și supravegherea alegerilor. Spuneți-ne ce probleme v-au atras atenția la scrutinul de duminica trecută?
Ceea ce știu este că instruirea a fost inexistentă. Practic, noi am avut alegeri începute cu o aplicație certificată pe data de 26 septembrie seara (deci legal a putut fi încărcată pe stațiile de lucru ale sistemului electoral doar ulterior acestui moment) și continuate cu o altă aplicație (ea s-a modificat între timp, a fost recertificată a doua zi după alegeri).
Nu s-a făcut nicio instruire a oamenilor, că nu aveau cum s-o facă, practic, în noaptea alegerilor. Deci erorile enorme pleacă de la faptul că a existat zero instruire a celor care au încărcat datele în sistem, a președinților de secții, a operatorilor de calculator din secții, a informaticienilor din birourilor de circumscripție locală, a personalului INS din stațiile de prelucrare de la birourile județene.
De ce spuneți că aplicația a fost modificată? Nu a fost concepută de AEP, realizată de STS înainte de alegeri și bătută în cuie înainte de vot, așa cum ar fi normal?
În STS sunt tehnicieni, ei nu sunt specialiști în alegeri, sunt programatori de calculator cărora li se spune ce să facă. Procedurile care au fost implementate au fost date de specialiștii din AEP (nu știu la ce nivel), iar ei au ... uitat să se gândească și la varianta în care este necesară o intervenție umană pentru că s-a greșit.
Astfel, pentru toate erorile care au apărut imediat după alegeri (diferențele despre care vorbește toată lumea – ce diferă în calculator față de poza procesului verbal) nu a existat prevedere legală ca să se poată face modificarea.
Din punctul meu de vedere, o astfel de modificare o poate face numai cel care a făcut înscrierea inițială în aplicație. Asta înseamnă că, dacă ai o astfel de problemă, îi chemi de acasă pe cei din secție, pe TOȚI, și le spui: ”Aici este o diferență, o greșeală. Aici sunt sacii voștri, faceți ce credeți că trebuie făcut și corectați, pentru că așa cum ați făcut este greșit”.
Pentru că n-au gândit această chestiune procedurală, au avut o problemă tehnică, fiindcă STS a făcut aplicația să nu se poată modifica. De aia toată lumea a stat pe loc și nu aveți rezultate oficiale.
S-au uitat unii la alții, Mitulețu le-a cerut celor de la STS să facă o modificare de aplicație, ei probabil au spus că fără prevedere legală nu fac, iar BEC nu a vrut să aprobe așa ceva.
Au venit miercuri la BEC cu o hotărâre (pag.347, n.red.) că se pot face modificări în baza unui vot de la biroul din circumscripție, hotărâre care în esență spune că cel care are majoritatea în circumscripție (și știți că partidele se pot înțelege între ele să facă majoritate) poate să schimbe orice pe procesul verbal. Inclusiv câștigătorul.
Ceea ce e o aberație, iar BEC-ul a refuzat să facă așa ceva, judecătorii de acolo s-au prins despre ce e vorba și le-au dat-o înapoi. Am înțeles că Mitulețu a promis că o rezolvă el. Așteptăm cu nerăbdare să vedem cum.
Ați spus mai devreme că ”Noi am avut alegeri începute cu o aplicație și continuate cu o altă aplicație”. Cum așa?!
Vineri, președintele AEP a emis al treilea ordin! Citiți-l. Probabil că s-au tipărit dvd-urile și au fost trimise partidelor să le ”auditeze”. Eu aș paria ca au făcut deja modificări în datele din aplicație pe noul soft!
Dar să știți că o altă problemă mie mi se pare absolut esențială.
Mai este și altceva în neregulă?!
Din ce știu eu sau ce apare în mediul public, nu există, asumat public, de AEP, de BEC sau de altcineva, un program de repartiție a mandatelor.
Ceea ce este prins în Legea 135/2020 pentru organizarea alegerilor în pandemie vorbește despre sistemul STS (care este în tablete), dar care este un program de centralizare, adică de adiție, de însumare a datelor din toate procesele verbale.
Nu există la capătul lui ceea ce a existat întotdeauna de când am făcut eu asta (din 2000!): Programul de repartiție.
Legea 115 / 2015 spune la art.100 cum se face repartiția de mandate (vorbim despre consiliile județene și consiliile locale) unde există o regulă matematică complicată. Un om cu nivel mediu sau submediu (gândiți-vă că avem circumscripții la nivel de comune – 3.186) se află în imposibilitatea de a aplica acel articol, pentru că e foarte complicat.
Întotdeauna, după ce se făcea adiția cifrelor, rula programul de repartiție a mandatelor. Sigur că cei de la birouri aveau libertatea să scrie ce vor, dar acel program le dădea peste mână, nu dădea posibilitatea să plece pentru centralizare, către județ și către București, dacă cifrele nu erau corecte.
Nu există în acest moment așa ceva.
De ce? Cine credeți că a scos această prevedere din lege?
Nu știu. Softul de adiție e făcut de STS și asta e prevăzut în legea 135 de anul ăsta, dar el face doar însumare.
Softul care face repartiția nu l-a văzut nimeni, dar există informații certe din AEP care spun că el a fost cumpărat de la o firmă privată. Există și este folosit. Cine l-a validat? Cine l-a certificat? Îl utilizează BEC pentru a verifica că ceea ce au repartizat comunele, orașele, municipiile, județele este corect?
Pentru că BEC va semna rezultatul final, adică îşi va asuma sub semnătură că ceea ce s-a întâmplat în birourile subsecvente este corect. Și va publica asta în Monitorul Oficial al României partea I-a.
Iar din noua lege a dispărut cuvântul certificare spre ”neschimbare”, adică dispare obligația AEP de a-și asuma faptul că programul odată instalat este nemodificabil și rămâne doar obligația de a spune ”Acesta este programul care se folosește la alegeri, specialiștii noștri l-au verificat și este ok”.
Acum, eu nu cred că a fost intenția legiuitorului de a permite AEP să schimbe continuu în timpul alegerilor software-ul de centralizare date și repartiție de mandate, ci doar a considerat că ”neschimbare” este inclusă în termenul ”certifică”, pentru că dacă ar fi intenționat asta, ar fi modificat și art. 391 alin. 3 din Codul Penal.
Asta este principala problemă.
Iar eu aș vrea să adresez public câteva întrebări, prin intermediul dvs.:
Având în vedere faptul că prin legea 148/2019 a fost modificată Legea de organizare a AEP iar textul art. 103 alin. 1 lit. r a fost schimbat din:
”achiziționează, în condițiile legii, aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;”
în
”asigură, cu sprijinul autorităților și instituțiilor din Rețeaua electorală națională, aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, precum și echipamentele informatice necesare centralizării rezultatelor votării de către Biroul Electoral Central;”
adică legiuitorul a lipsit AEP de posibilitatea de a achiziționa software de alegeri, lăsând dezvoltarea lor în sarcina instituțiilor statului,
aș adresa rugămintea mea către domnul președinte Mitulețu să aibă amabilitatea de a transmite publicului larg răspunsul domniei sale la următoarele întrebări:
I) Ați contractat achiziționarea, în 2020, pentru alegerile locale respectiv parlamentare, software de repartiție a mandatelor (de consilier județean/local respectiv deputat/senator) de la o firmă privată, pentru suma de 258.720 lei fără tva (307.876,8 lei cu tva) la alegerile locale, respectiv pentru suma de 242.160 lei fără tva (288.170,4 lei cu tva) pentru alegerile parlamentare?
Dacă răspunsul este afirmativ, atunci ar fi interesant de adus la cunoștința cetățenilor de ce asupra încheierii acestor contracte nu s-a făcut niciun fel de comunicare publică, de ce mențiuni despre acestea nu se regăsesc pe portalul de achiziții ale statului român, și de ce nu există nicio mențiune publică a niciunei instituții publice din ”Rețeaua Națională Electorală” că statul român a auditat această aplicație, care firește, înțelege oricine, este cea mai delicată componentă a sistemului de stabilire a rezultatelor unor alegeri.
De asemenea, dacă răspunsul este afirmativ, ar fi important de știut de către public următoarele:
II) Știind că alegerile locale s-au încheiat, a fost adus la cunoștința BEC existența și modul de construire a aplicației pentru repartizarea mandatelor la alegerile locale și modul în care ea a fost auditată? Au primit partidele politice, spre auditare, în timp util, această aplicație informatică? A fost integrată această aplicație în sistemul național de stabilire a rezultatului alegerilor locale? A fost pusă la dispoziția Birourilor de Circumscripție?
La alegerile locale în ce localități au fost depistate erori la modul de repartiție a mandatelor de consilier local și care a fost/este procedura prin care au fost/sunt/vor fi corectate acestea?
Credeți că în toată această poveste a fost vorba despre intenție, premeditare sau doar despre nepricepere?
Îmi spune un IT-ist că, după atâtea modificări, nimeni nu va mai putea audita programul, corecțiile făcute. Iar la art. 391 alin. 3 din Codul Penal nu se vorbește de prostie...
Ce să vă mai spun? Când ai trei programe diferite depuse la BEC, mă gândesc că primele două au fost cu probleme, nu?
Prostie sau hoție, eu vreau să cerceteze cineva, că m-am săturat de mușamalizări în țara asta.